REPORTAJ Noaptea Muzeelor, festivalul nocturn al culturii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Inquam Photos
FOTO: Inquam Photos

O noapte pe an, muzee din întreaga ţară îşi deschid porţile, gratuit, pentru vizitatori. Cozile se întind de-a lungul străzilor, iar oraşul şi instituţiile de cultură freamătă până după miezul nopţii.

An de an, o noapte este dedicată culturii. O noapte în care oamenilor le este oferită posibilitatea de a interacţiona între ei, de a vizita numeroase muzee şi de a vedea lucrări inedite. Chiar dacă 2020 şi 2021 au fost nişte excepţii din cauza condiţiilor pandemice, destabilizând industria culturală, aceasta începe să-şi revină. Iar publicul dă semne de interes. 

Ajunsă la ediţia cu numărul 18, Noptea Muzeelor din acest an simbolizează maturitatea unui eveniment care a reunit peste 300.000 de oameni, după cum arată datele provizorii ale Reţelei Naţionale a Muzeelor din România. În total, la nivel naţional au existat 260 de spaţii muzeale şi culturale înscrise în program, din peste 90 de localităţi din 39 de judeţe. 

Situaţia din Bucureşti a fost nemaiîntâlnită până în prezent: 64 de obiective culturale au fost înscrise în cadrul Nopţii Muzeelor – adică aproximativ 80% din punctele de interes ale oraşului. Unele dintre cele mai vizitate astfel de spaţii culturale din Capitală au fost Muzeele Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ şi Muzeul Naţional de Artă al României. În faţa multor instituţii, cozile se întindeau pe câteva sute de metri – unii au fost descurajaţi şi s-au îndreptat către alte obiective, însă alţii au aşteptat şi au avut surpriza de a descoperi că lucrurile se mişcă repede. 

Bucureşti, între contemporani şi clasici

Pe Andreea şi pe Alice le-am întâlnit în faţa Muzeului de Artă Recentă (MaRE), aflat în nordul Bucureştiului. Clădirea înaltă, modernă şi întunecată se diferenţia cu mult faţă de restul construcţiilor din zonă. Muzeul a fost inaugurat în urmă cu câţiva ani şi atrage, într-o zi obişnuită, aproximativ 100 de vizitatori, spune Silviu Dancu, PR-ul instituţiei. A fost pentru prima dată când Andreea a vizitat o astfel de instituţie de cultură. În mod obişnuit, înainte de pandemie, mergea la teatru, dar s-a gândit că Noaptea Muzeelor este un bun prilej de a experimenta lucruri noi. Alice, prietena ei din Elveţia, se afla în vizită la Bucureşti şi dorea, la rândul ei, să vadă muzeul. 

Odată intrate, acestea s-au îndreptat spre primul nivel al clădirii, unde au fost expuse mai multe opere create în anii ’60, oferind vizitatorilor o viziune asupra riscurilor cărora se expuneau artiştii români, dar şi asupra reuşitelor şi compromisurilor făcute. Una dintre creaţii avea la bază un element vechi, o hartă, care fusese reinterpretată, prin adăugarea unor elemente originale. „Lucrările acestea contemporane sunt foarte apropiate de ce regăsim în zona de social media. Nu mă regăsesc foarte mult în estetica asta, dar pot să o apreciez într-o oarecare măsură“, a mărturisit Andreea pentru „Weekend Adevărul“.

Amintind de aceeaşi perioadă din trecut, de implicaţiile sociale şi culturale ale epocii, au putut fi văzute o serie de tablouri care făceau trimitere la fascinaţia pentru lumea satului şi zona agrară. Tractoare, combine, câmpuri galbene, bogate şi oameni la muncă – acesteau erau principalele motive ilustrate. 

Mai sus cu un etaj, nivelul de abstract creşte. O mulţime de tineri încearcă să descifreze semnificaţiile unui tablou pictat într-o singură culoare, roşu, în timp ce o mamă îi explică fetei sale că artiştii au viziuni diferite şi unice, iar că unele opere expuse sunt mai greu de înţeles decât altele. 

La ultimul etaj, realizările lui Grigorescu şi ale lui Luchian sunt prezentate publicului în rame masive, aurite, care duc cu gândul la trecut. Andreea pare să recunoască unele dintre tablouri, iar apoi face o comparaţie cu ce a văzut anterior. „Erau nişte concepte cărora nu puteam să le găsesc sensul“, râde aceasta, spunând că în viitor îşi doreşte să revină la MaRE. „Sunt foarte curioasă să văd cum se mai dezvoltă acest segment“, mai adaugă tânăra vizitatoare. 

Nu cred că oamenii merg la Noaptea Muzeelor pentru că este gratuit

foto: Mediafax

mediafax

În total, prin intermediul Nopţii Muzeelor, 1.661 de oameni au avut ocazia să privească cele patru proiecte pe care Muzeul de Artă Recentă le-a pregătit. Iar numărul mare de vizitatori pe care l-a strâns fiecare muzeu din ţară s-ar datora sentimentului pe care un astfel de eveniment îl conferă. „Ideea de a vizita un muzeu pe timpul nopţii, când poate oamenii ies mai mult din casă, creează un context social prin care te întâlneşti cu prietenii, vine foarte multă lume în acele locuri. Cred că se aseamănă foarte mult cu un cadru social pe care oamenii îl întâlnesc foarte mult când ies în diverse localuri, unde se adună multă lume, la anumite ore. Şi atunci îţi dă o senzaţie de apartenenţă“, spune Andreea. 

Silviu Dancu, PR-ul MaRE, întăreşte spusele acesteia, adăugând că este nevoie şi de timp, o resursă valoroasă, de care oamenii nu mai dispun. „Vorbim despre un festival, sentimentul de festival, de participare la un eveniment colectiv, care construieşte o comuniune între oameni. Este o bucurie, de fapt. Nu cred că oamenii merg la Noaptea Muzeelor pentru că este gratuit, am auzit deseori acest argument. Eu nu cred deloc în el. În plus, oamenii sunt prinşi de viaţa cotidiană. Ştim foarte bine că este o viaţă destul de rapidă, mereu sub presiune. Ideea de a merge la muzeu implică literalmente faptul de a crea timp pentru tine. Şi unii oameni nu au acest lux“, spune Silviu Dancu. 

Cluj-Napoca: satul modern şi cristale din ţări străine

La aproximativ 450 de kilometri distanţă, în Cluj-Napoca, oamenii au putut să viziteze 16 locaţii. Una dintre cele mai populare a fost Muzeul de Artă – 16.800 de persoane i-au trecut pragul, spune Iacob Attila, curator. Într-o săptămână obişnuită a anului, în funcţie de tipul de eveniment, la Muzeul de Artă veneau 300-400 de persoane. Pe lângă expoziţia permanentă de la Galeria Naţională, oamenii au putut admira patru expoziţii temporare: o expoziţie de fotografie, una de pictură, una de desen contemporan şi una de sculptură. 

Teodora s-a aflat pentru a treia oară la acest muzeu, pe care l-a vizitat pentru prima oară în 2018, împreună cu colega sa de cămin, Sonia, cu prilejul unei alte ediţii a Nopţii Muzeelor. În 2017 fost voluntară, însă admite că în ultimii ani a preferat să fie „vizitatoare în propriul oraş“. „Cel mai mult mi-a plăcut expoziţia de fotografie, înfăţişa viaţa satului tradiţional modern“, spune Teodora, cu referire la „Amurg“, expoziţia fotografului Virgil Mleşniţă, care a făcut o incursiune în Maramureşul zilelor noastre, schimbat sub influenţa timpului şi a omului. 

Mersul la muzeu, ca o sărbătoare

noaptea muzeelor

Aceasta a vizitat şi Turnul Croitorilor, un monument simbolic din oraş. A fost pentru prima oară aici şi cu această ocazie a aflat şi istoria locului. Este bucuroasă că Turnul, spaţiu de cultură în care astăzi au loc expoziţii şi conferinţe, a fost restaurat şi conservat. 

A decis să participe la Noaptea Muzeelor pentru atmosferă şi pentru faptul că evenimentul a  devenit un obicei: „Îmi place atmosfera pe care o creează oamenii. Poţi să te întâlneşti şi cu persoane cunoscute – m-am întâlnit cu o prietenă pe care nu am mai văzut-o de mult timp şi am fost foarte încântate. Cred că este vorba de frumuseţea unui eveniment special, în care ştii că toată lumea merge la muzeu, e ca o sărbătoare“, spune Teodora. 

1.600 de persoane au vizitat Turnul Croitorilor, afirmă Lăcrimioara Chiş, inspector de specialitate, în timp ce fluxul obişnuit de vizitatori nu depăşea 400 de oameni. În timpul pandemiei, activitatea spaţiului cultural a fost restrânsă, iar din cele câteva etaje funcţionale, unul singur a rămas deschis. Astăzi, măsurile în vigoare au permis reluarea obişnuită a proiectelor. „Este un eveniment mai degrabă de entertainment decât un eveniment cultural. Şi atunci, în genul acesta de eveniment, tip festival, lumea se adună în mod organic. Faptul că este o broşură publicată, se face publicitate la nivel naţional şi european, se face publicitate la nivel local, vizitatorii îşi pot face un traseu – deci, de acolo magnetul acesta. Probabil că acesta este momentul în care foarte mulţi calcă pentru prima dată într-o instituţie de cultură“, spune Lăcrimioara Chiş pentru „Weekend Adevărul“. 

Artă naturală, artă digitală

Diana, aflată tot în Cluj, a luat decizia să ia parte la turul muzeelor după ce a văzut mai multe anunţuri în zona online şi în presă. De obicei merge la cinematograf şi la Muzeul de Artă, cu ocazia diferitelor expoziţii temporare. Anul acesta a luat decizia de a explora şi alte muzee care au legătură cu pasiunile şi interesele sale. Traseul l-a stabilit în funcţie de relevanţa locurilor pe care vrea să le vadă, noutatea muzeelor şi distanţă. 

Prima oprire a făcut-o la Muzeul de Mineralogie al Universităţii „Babeş-Bolyai“. Acolo, spune ea, a văzut cea mai multă lume. „Au fost foarte multe familii cu copii, iar aceştia erau încântaţi să vadă mineralele. Erau fascinaţi de culori şi de diferitele tipuri de cristale expuse“. Diana este pasionată de mineralogie şi cel mai mult i-au plăcut un cuarţ transparent şi un ametist. „Au fost foarte multe cristale pe care nu le-am mai văzut până acum şi m-au impresionat prin culorile şi prin formele lor – cristale din zone precum America şi Brazilia“, spune aceasta. 

O altă oprire a făcut-o la Muzeul de Istorie al Universităţii, unde a avut loc o expoziţie în care era prezentată istoria Parcului „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca. Iar, la final, o ultimă oprire a făcut-o la Centrul de Interes, unde au fost expuse lucrări de artă digitală interactivă. „Lumea mi s-a părut foarte relaxată, pentru că puteau să interacţioneze cu instalaţiile de acolo. Acolo mi-a plăcut şi mie cel mai mult, pentru că a fost o atmosferă informală“.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite