De ce Muzeul Naţional de Istorie a României a deschis doar trei săli pentru public, din peste 50, în ultimii 17 ani

De ce Muzeul Naţional de Istorie a României a deschis doar trei săli pentru public, din peste 50, în ultimii 17 ani

Muzeul Naţional de Istorie a României  FOTO: Wikimedia Commons

După cutremurul din ’77, clădirea, finalizată în 1900, n-a fost consolidată. 50 de angajaţi ai Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) şi-au dat demisia în ultimii cinci ani, mulţi din pricina unor conflicte interne provocate sau întreţinute de managerul Ernest Oberländer-Târnoveanu. În 2019, Corpul de Control al Prim-Ministrului a descoperit mai multe nereguli în funcţionarea instituţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În mijlocul schimbului de focuri dintre conducere şi angajaţi, Muzeul Naţional de Istorie a României stă în mare parte închis de 17 ani. Are mai puţini vizitatori decât alte muzee mari din Bucureşti, iar expoziţiile se organizează în numai trei dintre cele peste 50 de săli. Aşa că nu-şi mai îndeplineşte unul dintre rolurile esenţiale: să-i ofere publicului o pistă pentru înţelegerea istoriei. Clădirea vulnerabilă la cutremure adăposteşte 16.753.000 de piese, de la timbre la pietre funerare, adunate de-a lungul a zeci de ani de echipe de istorici şi arheologi. Acum stau în cutii. Acolo sunt şi obiecte – unele cumpărate cu bani publici – de la detectorişti, amatori care caută piese de valoare, dar care nu ştiu să găsească şi originile, şi povestea lor. 

Prin deciziile şi acţiunile lui, Oberländer şi-a divizat subalternii şi i-a determinat pe mai mulţi să plece. Între 2014 şi 2018, 50 de salariaţi au demisionat. Unii dintre aceştia spun că instituţia nu-i ajuta să evolueze profesional: nu mai puteau să studieze obiecte din trecut şi nu mai puteau completa astfel capitole din istoria României. În vara lui 2019, MNIR avea 125 de angajaţi şi 30 de posturi vacante. 
Întregul articol, pe scena9.ro 
 
Printre principalele probleme ale MNIR sunt următoarele:
 
Doar 12.000 de piese de patrimoniu au rămas în vitrine, 0, 071% din întreaga colecţie. Celelalte sunt în cutii; unele s-au deteriorat din cauza umidităţii. 
 
Peste 500.000 de euro din bani publici a cheltuit muzeul pe lăzi, casete, cutii şi containere în care să fie ţinute obiectele de patrimoniu. 
 
MNIR a achiziţionat de-a lungul timpului, la limita legii, obiecte de la detectorişti, amatori care caută obiecte de valoare.
 
Instituţia şi-a dat în judecată o parte dintre salariaţi.  
 
În 2019, Corpul de Control al Prim-Ministrului a descoperit mai multe nereguli în funcţionarea instituţiei conduse din 2010 de Oberländer.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările