O carte impresionantă care a reunit, în mediul online de prezentare, personalităţi culturale care au menţionat importanţa lucrării din perspectivă culturală, ştiinţifică, istorică, şi de istorie a artei.

Printre invitaţi s-au aflat Angelo Manitta, profesor, poet, istoric şi critic literar, Preşedinte al revistei „Il Convivio” Castiglione di Sicilia, Italia, Antonio Rizzo, scriitor, pictor şi jurnalist, Membru al RO.AS.IT (Asociaţia italienilor din România), Emilia Cernăianu, istoric, critic de artă şi Mihaela Toader, istoric.

Evenimentul a fost deschis şi moderat de directorul Editurii Eikon, Domnul Valentin Adjder şi de Doamna conf.univ.dr., Otilia Borcia, care a tradus relatările în limbile română şi italiană.

Domnul Angelo Manitta a subliniat, în deschidere, că are o deosebită consideraţie penru autoare, datorită bogatei colaborări pe care aceasta a avut-o de-a lungul anilor cu organizaţia culturală „Il Convivio”. Despre acest volum, profesorul Angelo Manitta a afirmat: „De obicei, atunci când o carte este scrisă şi publicată în italiană, dar într-o ţară de altă limbă, adeseori este ilizibilă. Dar nu este cazul aici, întrucât cartea profesoarei Borcia invită la lectură fără a se întâmpina dificultăţi, nici din punct de vedere al temei, nici din punct de vedere lexical, sintactic, sau gramatical, pentru că este scrisă foarte bine în limba italiană.”

Volumul este foarte îngrijit grafic şi din punct de vedere editorial. „De fapt, cititorul care vrea să citească în italiană doreşte o scriere corectă, dar şi o formă grafică la fel de frumoasă, pe lângă conţinutul care trebuie să îl atragă”.

Colaborarea fructuoasă de peste un deceniu cu Doamna Profesor Borcia s-a concretizat în publicarea de articole, eseuri, recenzii şi chiar de poezii în paginile revistelor „Il Convivio” şi „Letteratura e pensiero”(„Literatură şi gândire”). Unele capitole ale acestei cărţi, precum L’Annunciazione, la Crocifissione e l’Ascensione, (Buna Vestire, Răstignirea şi Înălţarea), au apărut în „Literatură şi gândire” (revistă care a înlocuit vechia publicaţie „Cultură şi perspective”, cu o vechime de peste un deceniu). „Acestă revistă, care reprezintă aisbergul parcursului nostru cultural oferă în paginile sale contribuţii ale unor profesori universitari deosebiţi, atât din Italia, cât şi din străinătate”; printre autorii publicaţi se numără şi scriitori, poeţi şi artişti din România. Cu Otilia Borcia am colaborat şi în timpul vizitelor făcute în ţara Dumneavoastră, unde a prezentat unele cărţi ale noastre, la Institutul Italian de Cultură de la Bucureşti.

Despre cartea lansată Domnul profesor Manitta a subliniat că „este o lucrare foarte semnificativă deja din titlu, care oferă date fundamentale pentru istoria picturii şi a artei italiene, având ca temă viaţa lui Iisus Hristos. „În aceasta o lucrare care reprezintă o cercetare de peste douăzeci de ani, autoarea s-a ocupat în mod detaliat, atât de artiştii aleşi, cât şi operele lor. Cunoscând-o personal, ştiu cât entuziasm are când tratează o operă de artă. În volum nu există reformulări, exprimări forţate sau neconcordanţe şi acest lucru se datorează mai ales pasiunii pentru artă a profesoarei Borcia, care este şi ghid turistic şi cunoaşte foarte bine atât Italia, cât şi România, precum şi alte naţiuni, şi nu doar europene.” Am remarcat chiar la Bucureşti cunoştinţele sale şi mai presus de toate participarea sa emoţională, când a prezentat oraşul său natal, având pentru fiecare monument o poveste şi o observaţie proprie”.

În parcursul artistic se remarcă analiza punctuală a operelor celor mai importanţi pictori italieni, pornind de la Umanism şi Renaştere şi ajungând la Baroc, atât din punct de vedere estetic (coloristic, structural), cât şi istoric, prin prezentarea biografiilor multor pictori cunoscuţi precum Rafael, Michelangelo, Pinturicchio, Perugino, Beato Angelico, Giotto, Caravaggio, Mantegna, dar şi a unor pictori mai puţin cunoscuţi, precum Agnolo Gaddi sau Nardo di Cione, care au pictat episoade din viaţa Mântuitorului, idealizându-l, dar şi apropiindu-l foarte des „de viaţa oamenilor cu emoţiile sale deosebite: de bucurie, înfrângere, tristeţe, victorie”. În carte apar detalii istorice privind de asemeni viaţa pictorilor, dar şi a obiceiurilor vremii, „precum istoria Ieslei cu protagoniştii săi (vânătorul, pescarul, vânzătorul), cu locurile deosebite cum ar fi pădurea, fântâna, podul, punându-se un accent deosebit asupra caracteristicilor Ieslei napolitane.” În capitolul Răstignirii, un spaţiu amplu este dedicat „metodelor folosite de romani în aplicarea acestei pedepse iar, în capitolul Învierea, aceasta este prezentată istoric începând cu religiile din perioada egiptenilor, a lui Zoroastru şi a celor iraniene, ajungându-se până la sublimarea acestui concept în creştinism, subiectele fiind tratate fără nici o prejudecată, doar din dorinţa de a cunoaşte şi a face cunoscut”.

„Al treilea parcurs, cel hristologic, prezintă cronologic, prin imaginile celor mai renumiţi pictori, viaţa lui Iisus Hristos începând cu Buna Vestire, pentru a continua cu Naşterea Domnului, cu Botezul, Schimbarea la Faţă, Răstignirea, Punerea în mormânt, Învierea, până la Înălţarea la Cer,” toate acestea făcându-ne să percepem că „fiinţa umană a dorit întotdeauna să dea un sens vieţii sale, tinzând spre un univers ideal şi spiritual.”

Domnul Antonio Rizzo, ziarist, apreciat pictor şi scriitor, a afirmat că a savurat cuvintele acestei cărţi, având impresia imediată (ce i-a fost confirmată pagină cu pagină), că „textul şi structura ei seamănă cu o pânză, cu o ţesătură continuă, prinsă în cuiele Istoriei a peste patru secole de artă italiană, aproape o invitaţie la o călătorie ideală prin ochii sufletului.”

„Otilia pare că ţese o chiar o pânză, sau, dacă preferaţi, o tapiserie lucrată fin. Ia un fir - fie el religios sau mistic, oricare ar fi, conform părerii fiecăruia - şi ţese pânza cu urzeală şi băteală. Acest fir diacronic se transformă sub ochii noştri într-o călătorie spirituală de peste două mii de ani: iar sub ochii noştri - sub stiloul Otiliei - se formează pânza cu Artă, Frumuseţe, Cultură”.

În încheiere, Antonio Rizzo a menàionat că Otilia Borcia, în această perioadă de desacralizare a valorilor culturale consacrate (statui, scrieri, filme, chiar basme ..) „face un gest de curaj, pentru că scoate în evidenţă firul care întăreşte în el – un necredincios - dar care ar trebui să întărească în fiecare cititor, mândria culturii italiene, a culturii noastre, a civilizaţiei noastre, a istoriei şi - să spunem chiar–a rădăcinilor noastre.” „Pentru toate acestea”, a declarat Domnul Rizzo, „îi sunt recunoscător autoarei”.

Istoricul de artă Emilia Cernăianu consideră că „Doamna Profesor Otilia Doroteea Borcia a publicat o carte foarte utilă pentru cei care se lasă cuceriţi de artă şi, în mod special, de pictura renascentistă: „La vita e la passione di Cristo nella pittura italiana dal Trecento al Seicento” este o culegere de texte şi fotografii despre cele mai importante momente din viaţa pământeană a lui Isus Hristos, „un mănunchi de descrieri şi explicaţii elaborate ştiinţific, însă puse în exprimări limpezi, uşor de citit şi de înţeles chiar şi de cei care nu posedă cunoştinţe aprofundate, nici teologice, nici de istoria artei. În timp ce în engleză, franceză, germană sau chiar italiană, se pot găsi sinteze asemănătoare, în limba română nu există o asemenea abordare”.

Pornind de la faptul că „Procesul de cunoaştere este o evoluţie complexă, de acumulare progresivă, într-o dinamică subtilă, instinctivă şi involuntară, iar în privinţa artei, se adaugă relaţia text-imagine care formează trama din care se croieşte înţelegerea acesteia”, Emilia Cernăianu crede că „Textul şi imaginea se modelează reciproc şi ne dau reprezentări mentale, inconştiente, pe care nu le analizăm, nu le simţim prezenţa, dar cu care ne formăm şi ne îmbogăţim cunoaşterea. Nu poţi doar să priveşti (să acumulezi) imagini fără să cunoşti „textul” din spatele lor şi, deopotrivă, nu este suficient să cunoşti textul dacă nu ai văzut imaginile, reprezentările pe care şi le-a închipuit fiecare artist care s-a încumetat să facă vizibil invizibilul”.

Din aceste considerente, Emilia Cernăiaunu sublinază că „această carte, adresată pasionaţilor de cultură, publicului de cititori cu adevărat interesat să se iniţieze şi să descopere forţa spirituală a artei, ar avea nevoie şi de o versiune în limba română, cu atât mai mult cu cât Editura Eikon a reuşit o prezentare grafică de cea mai bună calitate, echilibrată şi completă. „Eu am îndrăznit să numesc această carte Manualul deistorie vizualăa vieţii pământeşti a lui Isus”, a mai spus Doamna Cernăianu.

Prezentă la acest eveniment, care m-a onorat în mod deosebit, am putut spune, printre altele, că volumul Doamnei Profesor Borcia, „este un rezultat splendid care combină arta, în special pictura italiană din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, de la gotic la umanism, renaştere şi / sau baroc, cu istoria, literatura, filosofia, religia, spiritualitatea, în general, creând o sinteză de succes a Patimilor lui Hristos.” Cartea a fost scrisă „nu numai cu mintea, dar şi cu inima”, deoarece, îndrăznesc să spun că „pentru a scrie este nevoie nu numai de curaj, dar şi de o iluminare spirituală care transcende arta şi istoria timpului lui Hristos.”

Din punctul de vedere al istoricului, aş dori să menţionez că este foarte bine documentată, având o bogată bibliografie şi sitografie, pe care s-a construit ca o adevărată sinteză a istoriei artei în pictura italiană despre Pasiunea lui Hristos. Fiecare capitol, de fapt, are propria sa bibliografie importantă. „Paginile volumului se deschid lecturii nu numai pentru iubitorii de pictură - în carte apar pictori aparţinând picturii universale, apreciaţi de noi toţi – ci şi celor care se pot „îndrăgosti” de imaginile din carte, care câştigă, din această perspectivă, „valoarea unui adevărat volum de artă, dedicat unei teme importante de spiritualitate, prin înţelegerea patimilor lui Hristos, indiferent de confesiunea religioasă a fiecăruia dintre noi.”

„În concluzie, cartea este de o înaltă calitate şi îi invit pe cunoscătorii limbii şi culturii italiene nu numai să aibă curiozitatea de a citi această carte, ci şi de a o aprofunda! M-aş bucura dacă acest volum ar fi tradus în limba română”.