Noi titluri marca Polirom în colecţiile literaturii române

Anul editorial 2022 debutează la Polirom cu noi titluri must read – apărute sau în curs de apariţie – în îndrăgitele colecţii dedicate literaturii române contemporane: „Fiction Ltd.”, „Ego. Proză”, „Biografii romanţate”.

Noi titluri semnate de Nichita Danilov, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihai Găinuşă, Mihai Buzea, Lilia Calancea, Horia Corcheş, Dan Lungu, Corin Braga, Bogdan Creţu, George Cornilă se găsesc sau se vor găsi curând în librării.

>> În librării şi pe www.polirom.ro:

• Nichita Danilov, Simfonia mută, colecţia „Fiction Ltd.”

Realismul magic al nuvelelor şi povestirilor din Simfonia mută, potopit câteodată de note de fantastic şi absurd, nu se desfăşoară nici o clipă în gol: el are întotdeauna o acoperire psihologică şi, de ce nu, mitologică. Importante nu sunt atât întâmplările, cât atmosfera şi, mai cu seamă, mulţimea personajelor ce bântuie paginile cărţii. Ele vor rămâne mult timp în memoria cititorului fiindcă o parte din acestea sunt, de fapt, arhetipuri. De aici şi nota de fantastic, precum şi grotescul sau umorul absurd. Izvorând din inconştient, ele parcă vin din interiorul peşterii lui Platon, contaminând şi transfigurând prin trăirile lor tulburi contingentul.

Alte volume de Nichita Danilov la Polirom, aici.

• Bogdan-Alexandru Stănescu, Abraxas, colecţia „Fiction Ltd.”

Abraxas: numele mistic al zeului contradictoriu ne descuie porţile palatului de oglinzi deformante al realităţii iluzorii în care trăieşte Michi Lucescu. Izolat de oameni şi de viaţă într-o odăiţă sărăcăcioasă închiriată în podul unei case vechi, acesta se lasă purtat de fluxul memoriei pe holurile unui bloc cu rădăcini în copilăria sa. În rătăcirile sale prin blocul amintirilor, Michi deschide pe rând uşile celor 11 apartamente şi pătrunde în câte un vechi cinematograf bucureştean, devenind concomitent spectator şi protagonist al unui film al ratării şi (auto)distrugerii. Episoadele acestui film, în care îşi joacă propriul rol sau poartă măştile altora, se derulează în puncte diferite din timp şi spaţiu, de la evul întunecat al cruciadei lui Frederic Barbarossa până la un viitor postapocaliptic înghiţit de ape. Dar din toate aceste reflexii, unele senine, altele neguroase, se compune sufletul personajului, al Omului. Căci Abraxas este deopotrivă lumină şi întuneric, este viaţă şi moarte simultan, este dragostea şi uciderea ei. Este lumea întreagă.

De acelaşi autor, la Polirom: Copilăria lui Kaspar Hauser, Caragiale. Scrisoarea pierdută.

• Mihai Găinuşă, Răpirea Parisiei şi alte povestiri

Poliţişti corupţi, avari incurabili, agenţi imobiliari cu tendinţe de vampiri sau adepţi anonimi ai celor mai diverse teorii ale conspiraţiei, nicio categorie reprezentativă pentru peisajul românesc al zilelor noastre nu lipseşte din această satiră acidă. Prinse într-un cerc vicios al infamiei, al ignoranţei şi al aparenţelor care dizolvă esenţa, personajele devin oglinzi ce reflectă cu o precizie aproape chirurgicală mentalităţile şi caracterele care bântuie scena politică şi spaţiul public din România. Uneori absurdă, alteori tragică tocmai prin comedia amară pe care o aduce în prim-plan, naraţiunea uneşte punctele roşii de pe traseul degradării morale, iar în spatele zâmbetului ironic smuls cititorului, drama constă în faptul că figurile care populează universul construit de Mihai Găinuşă nu au fost, probabil, niciodată cu adevărat bune, ci forţate chiar din prima clipă să se adapteze mediului pentru a supravieţui. Corectă sau nu, viaţa lor se derulează mereu în jurul aceloraşi evenimente şi ajunge, în ultimă instanţă, încă o rotiţă în marele mecanism al indiferenţei şi resemnării.

• Mihai Buzea, Vulcan. Lumina vine de la Asfinţit, colecţia „Biografii romanţate”

„Despre Iosif Vulcan s-a scris totul, iar lucrările ştiinţifice despre viaţa şi opera lui sunt numeroase, bine documentate şi foarte cunoscute în cercurile de istorie literară. Cum nu mai era nimic de spus, am ales să-l prezint pe Iosif Vulcan din trei puncte de vedere complet diferite: cel al soţiei (Aurelia Popovici), cel al unui unchi matern (Irinyi János) şi cel al celui mai cunoscut concetăţean al său, poetul Ady Endre. Manuscrisul de faţă nu reprezintă nicidecum o «contribuţie» inedită la biografia acestui deschizător de drumuri, ci un simplu roman inspirat din viaţa unui om care avut atât norocul, cât şi nenorocul de a trăi în plină Belle Époque în varianta specifică a Dublei Monarhii.” (Mihai Buzea)

Alte titluri de Mihai Buzea, aici.

• Lilia Calancea, Sunt oare un călău? colecţia „Ego. Proză”

Moartea părinţilor trezeşte în Margarita Kostenko amintiri de mult reprimate despre istoria tulburătoare a familiei. În casa părintească regăseşte, între filele unui jurnal, fotografia de grup a unor gardieni stând lângă o groapă comună din lagărul de la Treblinka, cu tatăl ei în mijlocul lor. Revoltată, Margarita simte nevoia acută să afle întregul adevăr despre părintele ei, iar căutările o aruncă într-un infern emotional. Justificările fostului călău de la Treblinka, consemnate în jurnal, şi confesiunile soţiei din paginile aceluiaşi jurnal, scrise după moartea soţului, compun o imagine amestecată a Holocaustului, cu personaje în aceeaşi măsură dezumanizate şi pline de compasiune, cu poveşti de dragoste neverosimile şi victime pentru care supravieţuirea devine un blestem.

• Horia Corcheş, O rochiţă galbenă, ca o lămâie bine coaptă, colecţia „Ego. Proză”

„Scriitor matur, cu experienţă deja consacrată în genuri multiple – poezie, roman sau eseistică literară –, Horia Corcheş revine cu un volum în care ficţiunea autobiografică se întâlneşte fertil cu moduri narative contemporane. Volumul e emoţionant prin montajul memoriei afective şi problematizant prin lipsa de încrâncenare anticomunistă (incursiunea în anii ’80-’90 conţine o privire echilibrată ideologic asupra epocii, nu o denunţă, nici nu o idilizează). Cartea este extrem de actuală şi prin surprinderea deopotrivă empatică şi critică a masculinităţii angoasate. Memoria caldă a familiei, trecutul recent ca totalitate socială difuză, iubiri dezamăgitoare, fapte şi fantasme erotice. Sunt sigur că, prin toate acestea, vocea narativă a lui Horia Corcheş îşi va găsi rolul şi locul în istoria literaturii române contemporane.” (Claudiu Turcuş)

>> În curând, în librării:

• Dan Lungu, Şoferul din Oz, colecţia „Fiction Ltd.”

Noul roman al lui Dan Lungu ne propune o incursiune la firul ierbii în lumea politico-interlopă postcomunistă, spre începuturile capitalismului autohton. Sergiu, Sergio sau Sergiulică este şofer, bodyguard, spărgător de lemne pentru grătar, secretar de stat, adică om bun la toate în preajma puterii. Povestea lui ne duce de la găştile de cartier până la ministere şi locuri discrete unde se iau decizii şi se pregătesc tunuri.

Cu o perspectivă postmodernă, implicit ironică, Şoferul din Oz combină poveşti de dragoste şi de familie cu radiografia oblică a puterii şi lupta personajului principal pentru cucerirea normalităţii în vremuri tulburi. O carte din care nu lipsesc umorul, duioşia şi nici dimensiunea documentară.

Ca în majoritatea romanelor lui Dan Lungu, te amuzi, te emoţionezi şi afli o sumedenie de lucruri incredibile despre lumea în care trăieşti.

Cărţile semnate de Dan Lungu, aici.

• Dan Lungu, Sînt o babă comunistă!, ediţie aniversară, 15 ani de la apariţie • Ediţie cartonată

Sînt o babă comunistă a fost ecranizat în regia lui Stere Gulea. În 2010, a avut loc premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, a avut loc premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi a avut loc premiera naţională a piesei, cu un text adaptat şi în regia lui Lucian Dan Teodorovici. În mai 2015, a avut loc la Teatrul de Balet din Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, iar în 2016 spectacolul a fost pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din acelaşi oraş. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet (Franţa, 2008), iar versiunea poloneză a fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus” în 2011. Sînt o babă comunistă! este una dintre cele mai traduse cărţi româneşti de după 1989.

Cartea în ediţie digitală, aici.

• Corin Braga, Ventrilocul, colecţia „Fiction Ltd.”

Aproape cu neputinţă de delimitat de spaţiul şi timpul viselor, lumea în care Fulviu e doar un tânăr neadaptat, solitar, având stranii talente de ventriloc este pe cale să plonjeze, odată cu moartea părinţilor săi, într-un abis al incongruenţelor şi al absurdului. În permanenţă chinuit de apariţii groteşti şi coşmaruri lipsite de logică, Fulviu o întâlneşte pe Luiza, iar cei doi se văd aruncaţi în mijlocul unor drame de familie ce le reorientează destinele, riscând să-i aducă în pragul nebuniei. Nevoiţi să-l înfrunte pe demonul viselor, să discearnă între real şi închipuire şi să înveţe cum să controleze imaginile terifiante care le asaltează gândurile, cei doi pornesc într-o călătorie de refacere a legăturilor cu trecutul, (re)descoperind, totodată, cine sunt cu adevărat. Prinşi în tumultul răvăşitor al coşmarurilor ce ameninţă să înghită cu totul realitatea, Fulviu şi Luiza nu au altă şansă de a supravieţui şi de a dezlega misterele care îi înconjoară decât crearea unor dubli de vis, figuri de tip alter ego, ce le trăiesc aventurile nocturne şi le garantează luciditatea în proiecţiile onirice. Cu toate acestea, pericolul încă planează asupra lor, întrucât dublii nu par să conştientizeze că aparţin unei realităţi alternative, confundându-şi creatorii cu fantasme menite să-i bântuie.

Alte volume de Corin Braga la Polirom, aici.

• Bogdan Creţu, Nichita Stănescu. Poetul ca şi soldatul, colecţia „Biografii romanţate”

„Mereu a fost obsedat de soldaţi. Poate din ziua în care a fost trimis la spitalul de răniţi, când a văzut ce rămâne dintr-un soldat. Dar mereu i s-a părut că şi poezia e o boală grea. Tot o condamnare la moarte. Soldatul îşi părăseşte viaţa şi pleacă pe front. Meseria lui e moartea. El îşi pune trupul în faţa glonţului ca să îi apere pe ceilalţi. Dar şi poetul îşi pune trupul în faţa morţii. Ca să ce? Tot ca să-i apere pe ceilalţi. Ca să-i apere de ei înşişi, poate. Dar poet nu poţi fi oricum. Poezia trebuie trăită până la capăt. Şi asumată, cu toată otrava ei. E pe viaţă şi pe moarte. Meseria soldatului este moartea de glonţ. Meseria poetului este moartea de sine însuşi.”

De acelaşi autor, la Polirom: Cornul inorogului.

• George Cornilă, Rezervaţia, colecţia „Ego. Proză”

O a doua Grădină Eden descoperită pe Pământ doar pentru ca aceasta să se prăbuşească în mundan, copilăria de-a lungul anilor ’90 într-un orăşel din Sudul Moldovei, şi o insulă pustie, unde tot ce poate fi găsit este propriul sine, toate legate printr-un fir diafan. Rezervaţia este o explorare a modului în care omul reacţionează în faţa sacrului, a amprentei lăsate de societatea de Tranziţie asupra unei generaţii prinse între metehnele reziduale ale comunismului şi goana după nimicurile halucinante ale Occidentului, şi a nevoii imperioase de aflare a unei identităţi. George Cornilă se foloseşte de întâmplări şi personaje pentru a pune în discuţie adevăratele teme ale volumului de faţă: desacralizarea, decăderea, pierderea inocenţei, căutarea rostului, formele singurătăţii, iluzia libertăţii, reciclarea ideilor, scindarea eului.