Vă mai amintiţi de: Ion Brezeanu

Actorul român Ion (Iancu) Brezeanu (1869-1940) a fost foarte apreciat pentru rolurile sale în care îmbina cu talent comicul cu tragicul.

Cele mai reprezentative apariţii ale sale pe scena teatrului au fost cele din piesele lui Caragiale - Ipingescu din „O noapte furtunoasă", Cetăţeanul turmentat din „O scrisoare pierdută", Ion din „Năpasta". Brezeanu a interpretat de asemenea cu succes roluri de compoziţie cum ar fi Ciubăr din „Despot-Vodă", de Vasile Alecsandri, Harpagon din „Avarul" de Molière şi bufonul din „Regele Lear", de Shakespeare.

Actorul s-a născut în comuna Micşuneştii Mari din judeţul Ilfov. Când s-a înscris la Conservatorul din Bucureşti şi, chiar şi spre surprinderea sa, a fost admis, tatăl lui Ion Brezeanu nu a fost de acord cu alegerea fiului, fiind un moşier mai degrabă conservator. Actorul mărturisea însă ulterior într-un interviu că prima dată când a fost văzut pe scenă de către părintele său, acesta a fost atât de impresionat, încât a acceptat imediat faptul că menirea fiului era să joace pe scenă.

Primul rol „mare" pe care l-a jucat a fost Nae Ipingescu din „O noapte furtunoasă", de Caragiale, pe când director al teatrului era autorul însuşi. Despre prima sa interpretare a rolului, actorul mărturisea ulterior în acelaşi interviu: „A fost, îmi închipui, un mare succes, pentru că altfel nu-mi explic cum Caragiale nu s-a mai despărţit de mine din seara aceea".

Actorul a fost trimis apoi în Paris cu o bursă pentru a studia arta dramatică. La întoarcerea în ţară a efectuat numeroase turnee în care a obţinut un succes răsunător. Ulterior a devenit membru în Consiliul de Administraţie al Teatrului Naţional din Bucureşti, pe când la conducerea acestuia se afla Pompiliu Eliade. În timpul Primului Război Mondial, Ion Brezeanu a fost absent de pe scena teatrului pentru că, mărturisea ulterior, „am refuzat să apar în faţa nemţilor". Actorul a jucat de asemenea în primele filme româneşti de ficţiune, cel mai notabil dintre acestea fiind chiar „Independenţa României" (1912).


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: