Orice analiză rapidă a evenimentelor care au dominat scena social-politică a Orientului Mijlociu în ultimii 10 ani ne demonstrează faptul că Primăvara Arabă nu şi-a atins scopul dorit. Procesul de democratizare a eşuat. Orientul şi Occidentul sunt, ca de fiecare dată, situaţi la antipozi.
Peste 600 de persoane au fost arestate după a treia noapte de proteste violente desfăşurate la Tunis şi în alte 15 oraşe din Tunisia în contextul împlinirii a zece ani de la Revoluţia iasomiei, care a inspirat „primăvara arabă”.
În ianuarie 2011, revolta poporului tunisian l-a pus pe fugă pe dictatorul Ben Ali şi a dat startul unui val de manifestaţii imense în lumea arabă pentru libertate, demnitate şi justiţie socială. La un deceniu de la primele scântei ale „primăverii arabe”, la ce mai visează oare în prezent tinerii din Tunisia, Egipt, Maroc, Algeria sau Liban?
Fostul preşedinte american Barack Obama a avut mai multe critici dure pentru preşedintele rus Vladimir Putin în noua sa carte, numindu-l liderul unui guvern care seamănă cu un „sindicat al crimei organizate” din Chicago.
Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak, care a renunţat la putere pe fondul mişcării de protest Primăva Arabă, a murit marţi la vârsta de 91 de ani.
Celebra bloggeriţă tunisiană Lina Ben Mhenni, o figură a revoluţiei din 2011 care a pus capăt regimului Ben Ali, a decedat luni la vârsta de 36 de ani după o luptă îndelungată cu o boală gravă.
Primăvara arabă 2.0 a izbucnit în 2018 în Orientul Mijlociu şi în Algeria ca efect al revoltei publice împotriva regimurilor democratice imperfecte instalate în Orientul Mijlociu, cu precădere cele închise.
Exploziile de nemulţumire în stradă generate în Algeria, Irak şi Liban au demonstrat că nivelul de nemulţumire publică în lumea arabă nu mai ţine doar de lipsa de libertate.
Irakul a intrat în cel de-al treilea val de cutremure sociale, după prăbuşirea Regimului Saddam Hussein, după bătălia sectară sunniţi-şiiţi şi separatismul kurd din nord.
Fostul preşedinte tunisian Zine el Abidine Ben Ali, a cărui înlăturare de la putere în ianuarie 2011 a dus la lansarea Primăverii Arabe, a decedat joi, în exil, la vârsta de 83 de ani.
Doi candidaţi anti-sistem consideraţi outsideri, dintre care unul aflat în închisoare, au revendicat duminică seara calificarea în turul doi al scrutinului prezidenţial din Tunisia, la capătul unui vot marcat de o participare slabă, relatează AFP.
„Primăvara Arabă”, proiectul în care occidentul îşi pusese atâtea speranţe, a însemnat un eşec dramatic care a deschis porţile intrării în scenă, pe prima scenă, a formaţiunilor sau grupărilor ieşite din tradiţia islamismului combatant.
O mie de judecători algerieni au anunţat că refuză să-şi exercite îndatoririle în alegerile prezidenţiale din 18 aprilie dacă preşedintele în exerciţiu Abdelaziz Bouteflika îşi menţine candidatura pentru al cincilea mandat. Contestatarii preşedintelui algerian cred că ţara lor este condusă din umbră.
Tunisienii sărbătoresc luni împlinirea a opt ani de la Revoluţia Iasomiei, care a pus capăt regimului dictatorial al lui Ben Ali (7 noiembrie 1987 – 14 ianuarie 2011) şi a dat startul Primăverii Arabe, o serie de mişcări de proteste din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.
Polonia şi Italia vor fi protagonistele „noii primăveri europene“, a spus la Varşovia Matteo Salvini, viceprim-ministru şi ministru de Interne în guvernul Italian, după întâlnirea avută cu Jaroslaw Kaczynski, şeful partidului conservator naţionalist „Dreptate şi Adevăr“ aflat la guvernare în Polonia.
Noi ciocniri au avut loc în trei oraşe din Tunisia după autoincendierea unui jurnalist, într-un gest prin care a vrut să denunţe inegalităţile dintr-o ţară împotmolită într-un marasm economic, în pofida unor progrese democratice ale revoluţiei din 2011, relatează AFP.
17 decembrie 2010, Tunisia. Într-un moment de disperare, Mohamed Bouzazi, un simplu cetăţean se sinucide prin incendiere. Episodul poate fi ridicat la rang istoric: a fost un manifest împotriva sistemului opresiv în care a trăit veşnic nemulţumit. După acesta au urmat adevărate răscoale recunoscute sub numele de Primăvara Arabă, care, în cele din urmă, s-au transformat în „iarnă întunecată“ pentru arabi.
Cu riscul de a fi arestaţi, numeroşi tunisieni ies în stradă şi scandează împotriva guvernului. Manifestaţiile durează de câteva zile, iar apelurile la intensificarea lor s-au înmulţit, fiind făcute inclusiv duminică, cu prijelul aniversării a şapte ani de la înlăturarea de la putere a dictatorului Ben Ali. Un expert tunisian explică ce-i nemulţumeşte pe compatrioţii săi.
Un om a murit în condiţii încă necunoscute în Tebourba, la sud de Tunis, unde au avut loc ciocniri luni noapte, a declarat marţi Ministerul Sănătăţii, în timp ce în multe oraşe tunisiene se desfăşurau proteste. Zeci de persoane au fost arestate şi câteva clădiri publice au fost deteriorate în timpul ciocnirilor, potrivit Ministerului de Interne.
Deocamdată, lucrurile sunt perfect neclare. Ceea ce avem, coroborând ştirile din zonă - destul de puţine - venite pe reţelele de socializare, conturează imaginea unei revolte populare cu foarte clare motivaţii economice (mai ales creşterea şomajului), dar cu un potenţial real de a se transforma într-o mişcare revoluţionară de contestare a regimului şi de înlocuire prin forţă a acestuia, repetând scenariul „Primăverii arabe“.
Vizita lui Donald Trump la Riyad nu a produs doar satisfacţii în rândul statelor arabe, ci şi condradicţii şi tensiuni, mărul discordiei fiind chiar Iranul, ceea ce arată că Teheranul poate penetra axa arabo-sunnită în dauna intereselor regionale ale actualei administraţii americane.
“Ciocnirea/ Clash”, un film despre Primăvara Arabă, regizat de Mohamed Diab, este marele câştigător al Festivalului Internaţional de Film Cinepolitica, care s-a încheiat duminică, în timp ce documentarul “Războiul Regelui/ The King Who Tricked Hitler”, în regia lui Trevor Poots, a primit o menţiune specială.
Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak, care şi-a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani, a fost eliberat, transmite AFP, notând că această decizie marchează, în mod simbolic, închiderea capitolului Primăverii Arabe în Egipt.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama a supraestimat urmările Primăverii arabe, aşteptându-se ca democraţia să prindă rădăcini în această regiune. Afirmaţia a fost făcută de directorul CIA (Agenţia Centrală de Informaţii din SUA), John Brennan, în cadrul unui interviu difuzat marţi de CNN.
Iordania este o ţară în care paradoxul modernităţii şi valorile tradiţionale se îmbină într-o armonie aparent perfectă. Însă, în spatele aperenţelor, se ascunde o fragilitate ce dezvăluie provocările cu care Orientul Mijlociu se confruntă de la Primăvara Arabă încoace.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a acceptat intrarea Chinei în acţionariatul său, cu o participaţie simbolică de 0,1%.
Ţările Europei Centrale au ales cele mai proaste atitudini în criza refugiaţilor. (Destul de probabil şi de curând, România, ca unul dintre viitorii beneficiari principali ai sistemului de redistribuire a refugiaţilor pe cote, se va afla în fruntea demersurilor de promovare a acestor cote obligatorii.) De Nicu Popescu
Preşedintele american, Barack Obama, a anunţat joi, primindu-l pe omologul său tunisian, Béji Caďd Essebsi, intenţia sa de a desemna Tunisia ca „aliat major nemembru al NATO”, transmite AFP, citată de Agerpres.
Autorităţile egiptene folosesc violenţa sexuală asupra deţinuţilor pe o scară masivă, atrage atenţia Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului. Femei, bărbaţi şi copiisunt abuzaţi sexual de forţele de ordine pentru „a elimina protestele publice”.
Un tribunal din Egipt l-a condamnat pe fostul preşedinte Hosni Mubarak şi pe cei doi fii ai săi la trei ani de închisoare, fără posibilitatea de eliberare condiţionată. Totuşi, e posibil ca cei trei să nu mai ispăşească această pedeapsă, pentru că deja au petrecut câte cel puţin trei ani în închisoare din cauza altor condamnări.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”