Este islamul incompatibil cu democraţia?

0
0
islam democratie

Orice analiz─â rapid─â a evenimentelor care au dominat scena social-politic─â a Orientului Mijlociu ├«n ultimii 10 ani ne demonstreaz─â faptul c─â Prim─âvara Arab─â nu ┼či-a atins scopul dorit. Procesul de democratizare a e┼čuat. Orientul ┼či Occidentul sunt, ca de fiecare dat─â, situa┼úi la antipozi.

Sintagma ÔÇ×stat e┼čuatÔÇŁ este tot mai des atribuit─â statelor din Orientul Mijlociu ┼či Africa de Nord, ├«ns─â sunt ┼ú─ârile arabe state e┼čuate sau sunt de fapt democra┼úii e┼čuate? ┼×i dac─â fix─âm conceptual acest e┼čec putem afirma c─â este o repercusiune a incompatibilit─â┼úii dintre islam ┼či democra┼úie? Societatea arab─â este┬á (cel pu┼úin la nivel de discurs) mumificat─â: refuz─â devenirea, refuz─â progresul at├óta timp c├ót acesta aduce cu sine o schimbare a reperelor care ├«i legitimeaz─â existen┼úa. Mai mult dec├ót at├ót, actele barbare de terorism-f─âcute ├«n numele islamului- au agravat consecin┼úele clivajului Orient-Occident.┬á

Necesitatea democratiz─ârii statelor arabe a ap─ârut odat─â cu pr─âbu┼čirea Imperiului Otoman ┼či colonizarea vechilor teritorii ale acestuia. ├Äns─â aceast─â nevoie de laicizare a mecanismelor de func┼úionare a statului s-a manifestat ├«ntr-un spa┼úiu cultural-religios care ┼či-a conturat identitatea prin antiteza lui cu Occidentul ┼či valorile occidentale, a┼čadar democra┼úia a e┼čuat prin inadecvare. Viziunea musulman─â asupra lumii este bipolar─â prin excelen┼ú─â. Potrivit legii islamice, exist─â o dar al-islam (ÔÇ×Casa IslamuluiÔÇŁ sau ÔÇ×Casa P─âciiÔÇŁ-care include ┼ú─ârile musulmane) ┼či o dar al-harb (ÔÇ×Casa R─âzboiuluiÔÇŁ-┼ú─ârile locuite de non-musulmani); societatea arab─â este una profund religioas─â, iar religia este manifestat─â public, nu tr─âit─â interior, este o component─â esen┼úial─â a identit─â┼úii arabe, nu doar o op┼úiune. ├Än majoritatea statelor arabe democra┼úia nu a e┼čuat pentru c─â un lider autoritar a spus ÔÇ×Statul sunt eu!ÔÇŁ, democra┼úia a e┼čuat pentru c─â a fost perceput─â ca o form─â de acultura┼úie care ataca direct stratul autentic al identit─â┼úii arabe.┬á

islam democratie

├Än ciuda ultimelor proteste din Liban (care au scos la iveal─â tensiunile insolubile dintre comunit─â┼úile religioase ┼či consecin┼úele neglijen┼úei guvernamentale ┼či ale economiei ├«n deriv─â), Libanul r─âm├óne ├«n ochii Occidentului (nu f─âr─â o oarecare indulgen┼ú─â!) un model de democra┼úie pluralist─â. Un stat care a implementat un model democratic ├«ntr-o regiune problematic─â prin reducerea clivajului subcultural ┼či impunerea unui sistem politic confesional (pre┼čedintele este cre┼čtin maronit, prim-ministrul musulman sunnit, iar ┼čeful Parlamentului este un musulman ┼čiit). ├Än cazul Libanului, modelul democratic a suferit o repliere identitar─â: func┼úioneaz─â pe baza unor concepte democratice, respect├ónd totodat─â identitatea religioas─â a comunit─â┼úii arabe.┬á

Dac─â afirm─âm (┼úin├ónd cont de propor┼úii, dar ┼či de specificul regiunii) c─â exist─â un model semi-func┼úional ├«n r├óndul statelor arabe ├«n ceea ce prive┼čte asimilarea valorilor democratice, putem concluziona c─â una din cheile cre─ârii unui cerc virtuos de democratizare a societ─â┼úilor islamice ar putea fi introducerea unui model democratic consubstan┼úial cu valorile islamului. ├Än acest caz, nu am mai vorbi despre democra┼úii e┼čuate sau despre o gen─â a e┼čecului (unul dintre cele mai populare argumente ale victoriei Israelului ├«n fa┼úa coali┼úiei arabe), ci despre modele democratice e┼čuate.┬á ┬á┬á



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite