04 August 2016, 09:56
Guvernul stabileşte cine şi în ce ordine răspunde la acţiunea într-o situa...
13 January 2017, 12:38
Teroristul Salah Abdeslam i se destăinuie unei femei misterioase: „Nu mi-e ...
13 November 2015, 18:31
Partidele politice au în rândurile lor 128 de politicieni cu probleme penal...
10 December 2018, 16:43
Mesaj viral al unui bucureştean pentru retailerul eMAG, după ce i-a întârzi...
01 November 2018, 12:44
Inteligenţa Artificială va fi folosită pentru trierea imigranţilor care vor...
Rusia a impus joi sancţiuni financiare elitei politice a Ucrainei, îngheţând activele de pe teritoriul rus a sute de politicieni şi oficiali ucraineni, precum şi ale mai multor companii ce aparţin unor oameni de afaceri ucraineni, informează Reuters.
Premierul rus, Dmitrii Medvedev, prezice că următorii şase ani vor fi foarte grei din cauza sancţiunilor, a războaielor economice şi a protecţionismului .
Rusia consideră drept o „declaraţie de război economic“ decizia SUA de a adopta noi sancţiuni împotriva sa şi va răspunde cu toate mijloacele pe care le are la dispoziţie, a avertizat vineri premierul rus Dmitri Medvedev, relatează AFP.
La zece ani de la războiul ruso-georgian, premierul rus Dmitri Medvedev a avertizat Georgia cu „un conflict teribil“ în cazul aderării la NATO.
Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un text care impune taxe cuprinse între 25 şi 40 la sută pentru unele produse importate din Statele Unite, reacţionând astfel faţă de tarifele aplicate de administraţia Trump importurilor de oţel şi aluminiu, transmite Reuters.
Premierul rus Dmitri Medvedev susţine ideea transformării într-o infracţiune penală a respectării sancţiunilor impuse de Statele Unite, a anunţat acesta într-un interviu difuzat sâmbătă pe postul Rusia1, scrie Reuters.
Aleşii şi funcţionarii ruşi şi-au completat adeverinţele de venit şi bunurile dobândite anul trecut, iar informaţiile interesante nu lipsesc nici de această dată. Un senator şi-a înmulţit venitul de 230 de ori în raport cu anul precedent, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin este pur şi simplu surclasat, pe hârtie, de funcţionari de rang inferior.
Premierul rus, Dmitri Medvedev, a cerut luni guvernului să întocmească o listă cu posibile contramăsuri după ce Statele Unite au impus vineri noi sancţiuni Moscovei, transmite Reuters, citând agenţia Interfax.
Longevitatea excepţională a lui Vladimir Putin la Kremlin se bazează pe cercul de prieteni apropiaţi ai fostului spion KGB pe care acesta i-a adus cu el de la Sankt-Petersburg la Moscova în anii '90.
Marea întrebare rămasă după alegerile prezidenţiale din Rusia este ce se va întâmpla peste şase ani, când Vladimir Putin îşi va încheia al patrulea mandat la Kremlin, al doilea consecutiv şi ultimul permis de Constituţia rusă, până în 2030 când teoretic ar mai putea candidat pentru un nou mandat?
În 2024, la sfârşitul celui de-al patrulea mandat, Vladimir Putin va fi condus Rusia timp de un sfert de secol şi va fi septuagenar. Se va retrage? va căuta să rămână la putere? scrie AFP, care prezintă scenariile în acest sens.
Patru intervenţii militare au jalonat cei 18 ani de putere până acum ai lui Vladimir Putin. Războiul din Cecenia i-a asigurat popularitatea necesară alegerii prima dată ca preşedinte. Invadarea Georgiei, apoi a Ucrainei i-au asigurat recorduri de popularitate în plan intern. Iar intervenţia din Siria a readus Rusia la vârful deciziilor internaţionale. În al patrulea mandat prezidenţial, care va fi următoarea ţintă a acestui marş?
Reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat, marţi 11 decembrie, o rezoluţie care cere admiterea României şi Bulgariei în zona Schengen. Documentul a avut o majoritate confortabilă, cu 514 voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri.
Ceea ce a început ca o mişcare legitimă de contestare a creşterilor de preţuri la carburanţi a degenerat într-o luptă politică în perspectiva campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare în Franţa, acolo unde extrema dreaptă a lui Marine le Pen şi anarhiştii de extrema stângă francezi contestă Europa, acordurile climatice de la Paris şi pe Preşedintele pro-european Emmanuel Macron.
Devine tot mai evident că moştenirea culturală joacă un rol important în accentuarea diferenţelor regionale din România, pe măsură ce instituţiile centralizate ale statului sunt preocupate de cu totul altceva decât dezvoltarea ţării.
Am auzit explicată această sintagmă „instrumentalizare revoluţionară“ când am participat la diversele evenimente organizate de organizaţii care protestau împotriva marilor reuniuni de tip Summit (UE sau NATO) sau a conferinţelor de înalt nivel ale finanţei mondiale.
Salarii mici, ore de muncă inacceptabile: şoferii de camioane nu o duc prea bine, nicăieri în UE. Miniştrii europeni ai Transporturilor vor să-i ajute cu legi noi, dar acestea sunt paralele cu realitatea.
Marrakesh, Royal Mansour. Venind pe autostrada dinspre Casablanca spre Marrakech (te izbeşte infrastructura impecabilă, inclusiv o linie de tren de mare viteză recent inaugurată, legând Tanger de Rabat şi Casablanca), relieful se schimbă dramatic. De la câmpia mănoasă din Nord, de pe malul Atlanticului şi Mediteranei, un relief mai arid şi accidentat face tranziţia către linia maiestuoasă a munţilor Atlas.
Născut în 1981 la Târgu Mureş, Csaba Székely este unul dintre cei mai „jucaţi“ dramaturgi din România. Piesele lui sunt montate cu un imens succes peste tot în ţară de regizori români şi maghiari pentru că textele lui vorbesc cu un umor nebun despre relaţia seculară dintre cele două etnii.
Am citit zilele acestea o carte absolut fermecătoare. Prin calitatea, sinceritatea şi omenescul confesiunii, prin căldura umană care se degajă din paginile sale. A apărut la finele anului 2018, în noiembrie, cu foarte puţine zile înaintea împlinirii unui an de la trecerea la cele veşnice a ultimului Rege al României.
România educată? De cine? Încă o dată, de un Raport? Şi încă o dată, de Ecaterina Andronescu, maştera ciclică, numită şi acceptată, inevitabil, la Ministerul Educaţiei? Mai bine analfabeţi din tată în fiu şi retur.
Pavel Kohout, dramaturgul ceh în vogă în anii 70, deportat fiind în Austria după ce semnase alături de Vaclav Havel împotriva regimului comunist Carta 77, nu merita o atât de grabnică uitare.
Curtea de Justiţie a UE a decis că Marea Britanie poate anula unilateral cererea de ieşire din Uniune. Acest lucru înseamnă că tabăra „Remain“ îşi va intensifica lobby-ul pentru un nou referendum, punând presiune pe Guvernul May, care este el însuşi împărţit între „Brexiteers” şi „Remainers”.
Dacă CCR va decide azi că protocoalele sunt ilegale, îşi încalcă, iarăşi, atribuţiile. Protocoalele nu sunt nici măcar acte normative secundare. Sunt metodologii de lucru cu caracter intern între două sau mai multe instituţii ale statului. Ele există în toate ţările democrate. Pot fi şi ilegale, dar decizia aparţine instanţei de Contencios Administrativ, nu CCR.
Sâmbătă seara a avut loc, la galeria Atelier 35 din Şelari 13 (Centrul Vechi), vernisajul expoziţiei de grup „Sanguinaccio Dolce: Kitchen for a despicable ruse“, curator Carmen Casiuc. Una dintre lucrări, aparţinând controversatului şi provocatorului grup timişorean Baraka, aflat la primul eveniment în Bucureşti, a stârnit deja reacţii de o violenţă extremă, mergând până la telefoane de ameninţare şi ameninţări scrise pe Facebook cu moartea.
Revista „Time“ are pe copertă portretul lui Emmanuel Macron, cu menţiunea „Viitorul lider al Europei“, şi cu o notă de subsol: „Numai dacă poate conduce Franţa“. Este sinteza a ceea ce se întâmplă în Europa, evenimentele din Franţa nefiind o singularitate. Şi ar fi foarte sănătos dacă am vedea lucrurile în întregimea lor.
În noiembrie şi decembrie, am ales la întâmplare dintre titlurile curente, de stagiune. Drept eventuale criterii de selecţie ar putea fi apariţia ca Violetta din „Traviata“ verdiană a sopranei croate Lana Kos, Desdemona din recenta premieră cu „Otello“ şi debutul tenorului Paul Lungu în Lenski din „Evgheni Oneghin“ de Ceaikovski. Doi tineri artişti.
Lupta contra dezinformării în UE are, de acum, un plan de acţiune şi o ţintă principală: Rusia. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, a desemnat Rusia ca principală sursă a „tentativelor de parazitare electorală“. În perspectiva alegerilor europarlamentare, Bruxelles-ul pune presiune pe marile platforme ale Internetului pentru a stopa propagarea informaţiilor false.
Cum a ajuns o fetiţă de 7 ani să discute pe internet despre virginitate
Toţi angajatorii sunt obligaţi să crească salariul minim din ianuarie. Ce amenzi riscă dacă nu aplică măsura
TOP Care sunt cele mai fiabile maşini second-hand aflate pe piaţa europeană
Sondaj: Românii vor
într-o proporţie covârşitoare schimbarea Guvernului PSD. Cum stau Iohannis,
Dragnea şi Dăncilă la încredere
FOTO Cum arată staţiile de metrou de la Academia Militară şi Eroilor 2. Scările rulante lipsesc, iar şinele abia acum se montează
A murit cântăreaţa de muzică populară Elena Ionescu Cojocaru
Profesoara de franceză care a învăţat programare la 42 de ani, iar acum antrenează viitori informaticieni
Dezvăluiri din anchetele miliţienilor: care era arma secretă numită „şoşoi“ şi cum erau rezolvate cazuri complicate cu ajutorul unui picior de vulpe
Un singur medic de la Ambulanţă, pentru toate cazurile din Gorj. „Este criză de personal medical şi solicitările s-au înmulţit“
Liviu Avram, despre Alianţa Vestului: Este cea mai legitimă şi cea mai periculoasă iniţiativă politică din ultimii 30 de ani VIDEO