Yellen la Beijing: Războiul economico-tehnologic China-SUA la apogeu
0Secretarul American an Trezoreriei, Janet Yellen – responsabil de economie, finanțe și sancțiuni în Statele Unite, a făcut o vizită de 4 zile la Beijing unde a avut întâlniri și discuții de mai bine de 10 ore cu premierul chinez, Li Qiang, cu șeful Băncii Centrale, Pan Gongsheng, și cu vicepremierul chinez He Lifeng. Vizita anunțată de precedenta prima deplasare a unui înalt oficial american la Beijing, Secretarul de stat Anthony Blinken, în iunie, a încercat să aducă comunicare, explicații și rațiune în plin război economic și tehnologic al chipurilor între cele două cele mai mari economii ale lumii.
Măsuri de retorsiune globale împotriva utilizării militare și represive a tehnologiilor înalte
Războiul economico-tehnologic între SUA și China este la apogeu, după un set de măsuri dure luate de ambele părți una împotriva celeilalte. Iar temerile reciproce și lipsa de comunicare au dus la escaladarea abruptă a relațiilor și la acumularea sancțiunilor. Tensiunile vor rămâne cu certitudine, iar cele două vizite ale celor doi oficiali americani, chiar urmată de trimisul special american pentru climă, John Kerry și reluarea discuțiilor de sprijinire a fondurilor multilaterale în materie, nu vor schimba acest fapt. Dar Janet Yellen nu a avut un asemenea nivel de ambiție, ci doar să stabilească un canal de comunicare, să explice clar argumente și rațiuni ale diferitelor măsuri americane și să oprească spirala escaladării.
Marile teme de disensiune între Washington și Beijing sunt legate de represiunile și lagărele din Xinjiang pentru uyguri, distrugerea democrației în Hong Kong(contrar angajamentelor chineze la preluarea orașului de la britanici), ambițiile de cucerire teritorială prin forță și “reunificare” cu Taiwanul și pretențiile teritoriale acaparate violent în Marea Chinei de Sud. Rămân critice, de asemenea, sistemul de puncte de conformitate și sprijin al regimului comunist obținute prin supraveghere a fiecărui cetățean al Chinei și dominația în industriile pe care le găzduiește și sunt dominate global de către Beijing precum grafitul, produse de silicon, metale rare, baterii de litiu și panouri solare.
În octobrie 2022, administrația Biden a luat primele măsuri în domeniul chip-urilor sofisticate și de înaltă tehnologie, odată ce a găsit faptul că asemenea chipuri erau utilizate în produse de artificial intelligence chineze din industria militară și cea de supraveghere și represiune, două domenii care sunt contrare politicilor americane privind libertățile și accesul la abordări democratice în China, cu respectarea drepturilor omului. Ca urmare, administrația a adoptat Chip Act care acordă investiții importante în manufacturarea chipurilor în SUA cu fonduri care vor fi alocate în a doua parte a anului pentru relocare din China și blocarea manufacturării de chipuri avansate în facilitățile pe care le dețin companiile americane în China.
De asemenea, este de așteptat ca administrația Biden să reducă și mai mult categoriile de chipuri care pot fi trimise în China pentru a finaliza aplicarea măsurilor anunțate în octombrie anul trecut. Limitarea vânzărilor de chipuri avansate pentru artificial intelligence vor fi noile restricții pentru companiile chineze, precum și restricții în investițiile de capital american în sectorul chipurilor chineze. Vor fi restricționate sau chiar ridicate licențele pentru unii dintre producătorii americani de chipuri, în special pentru cei care au vândut către firma de telecomunicații chineză Huawei. În plus, SUA a însistat și obținut de la Japonia și Țările de Jos, state ce produc echipamente pentru producerea chipurilor avansate, să introducă noi restricții asupra vânzărilor produselor proprii în China.
China a emis propriile restricții, între care noile blocaje de export ale unor produse cheie pentru industria chipurilor, pe care le deține. China a anuțat în săptămâna precedent vizitei Secretarului Trezoreriei că a restricţionat exporturile de galiu şi germaniu, două metale vitale pentru industriile de semiconductori, telecomunicaţii şi vehicule electrice. Rezultatul ar fi exact forțarea firmelor să producă doar în China. Or aici intră în dispute vechi constrângeri chineze care oblige firmele străine – intrate complet sub control chinez – să se înregistreze în China cu minimum 51% din acțiuni deținute de persoane fizice și juridice chineze și să transfere toate drepturile de proprietate intelectuală pentru produsele proprii către statul chinez. Acest furt de proprietate intelectuală, care dublează furtul prin spionaj al patentelor și descoperirilor tehnologice dublează măsurile care blochează piața chineză pentru companiile străine și au stat la baza războiului economic generat de SUA în perioada Trump.
Varianta de decuplare constructivă a SUA: doar lanțurile de producție critice
În urma sancțiunilor americane și a programelor din Chip Act, companiile americane și cele globale producătoare de chipuri sofisticate au început să caute alte zone pentru relocare sau dezvoltare a producției de această factură în afara Chinei. Următoarele investiții majore vor fi în afara Chinei, dar cele existente sunt încă productive iar pentru cele noi, va dura ani pentru ca să preia producția existentă. Schimbările în piața globală a semiconductorilor vor dupa și se vor realiza gradual.
Până atunci, principala presiune a SUA este de a obține de la China renunțarea la politicile sale acaparatoare de tehnologie pe care nu a cercetat-o și dezvotat-o singură și mai ales constituirea în comun a unui număr de praguri majore precum acorduri de neutilizarea a inteligenței artificiale pentru controlul armenlor nucleare, ba chiar a armamentelor și tragerii în război, menținând controlul uman sau limitarea etică a cercetărilor în domeniul artificial intelligence pentru a evita accidentele și căderea dincolo de limita sprijinului pentru umanitate al acestor tehnologii. De altfel, întreaga industrie a chipurilor americane, cu care Secretarul Trezoreriei s-a întâlnit la Beijing, a insistat pe “soluții care protejează securitatea națională, evită costurile și loviturile la adresa industriei chipurilor și blochează posibile viitoare escaladări între cele două state.”
În plus, Janet Yellen a insistat pe a explica faptul că motivațiile de natură securitară sunt punctuale, țintite, reflectă preocupări reale și legitime ce țin de comportamente și acțiuni ale Chinei și nu sunt întreptate în direcția conținerii evoluției sau dezvoltării economiei chineze, că privesc doar anumite sectoare, elemente țintite ale industriei chineze și dezvoltărilor neconforme cu securitatea națională a SUA și protejarea intereselor sale. Fiecare sancțiune se vrea punctuală, explicată, transparentă, nicidecum unilaterală și generală, adoptată pentru a lovi economia Chinei.
Nu-i vorba, secretarul Trezoreriei a vorbit părții chineze și despre limitările accesului companiilor americane pe piața Chinei pe care regimul de la Beijing le introduce aleator. Unele țin de metehnele vechi ale constrângerii pentru transferul forțat de tehnologie și proprietate, altele sunt de dată mai recentă, adoptate ca măsuri de retorsiune. China este o piață majoră de chipuri, ajungând să absoarbă până la 60-70% din producția companiilor americane locate în China, dar și părți importante din producția altor companii americane, consumând o treime din producția mondială de chipuri. De asemenea, foarte multe fabrici care consumă aceste chipuri produc în China smartphone-uri, mașini de spălat vase, mașini(inclusiv fără șofer) și computere, exportate de jur împrejurul lumii.
În luna mai, Micron Technologies, producător american de chipuri din Idaho, a pierdut acordul privind securitatea cibernetică dat de China, motiv pentru care companiile locale nu au mai cumpărat chipuri produse de el în China. A căzut victimă războiuui chipurilor, și a trebuit să investească peste 600 milioane de dolari pentru a salva a opta parted din veniturile sale globale. Pe de altă parte, Beijingul a adoptat modificări la legea sa de contraspionaj care a distrus afacerile firmelor occidentale de consultanță și public affairs din China. În luna dinaintea viziei secretarului Yellen, autoritățile chineze au intrat și percheziționat birourile din Shanghai ale companiei Bain & Company și au închis biroul din Beijing al Mintz Group, arestând cinci membri din stafful local. Janet Yellen a critica atacul asupra firmelor americane și "practicile economice incorecte ale Beijingului".
Războiul economico-tehnologic între doi giganți economici inter-dependenți
Companiile producătoare de chipuri se află astăzi în ochiul furtunii generate de rivalitățile migrate către război economic și tehnologic dintre China și Statele Unite. Între practicile evocate ca sursă de sancțiuni ale SUA – fără legătură cu componenta de securitate - Yellen a listat barierele pentru acccesul la piața chineză pentru firmele străine, chestiunile legate de proprietatea intelectuală și “preocupările pentru acțiunile coercitive recente împotriva firmelor americane.” Restricțiile și măsurile punitive în cascadă trebuie să înceteze, fiind propuse și admise doar acțuni strict punctuale și motivate coerent de către părți.
Provocările născute de interdependența majoră a celor două cele mai mai mari economii ale lumii, aflate în competiție și chiar război economic și tehnologic subliniază acest paradox. În plus, ambele părți acceptă faptul că viitorul eficienței, dezvoltării și ceșterii economice vine de la acest tip de tehnologie și de la inteligența artificială, prima lovită de blocarea exporturilor americane de chipuri avansate americane și de blocarea exporturilor chineze de metale rare. Reorientarea fluxurilor și lanțurilor de producție va lua timp și va lovi, în acest interval, în economia globală. De aceea Ellen a venit la Beijing anunțând că noile sancțiuni nu sunt încă adoptate la Washington și că ele sunt menite să vizeze unele dintre practicile Chinei și nu să submineze întreaga economie chineză.
De altfel, secretarul Trezoreriei a subliniat că rețația SUA-China este una strategică și importantă și că Statele Unite nu doresc să separe cele două economii, ci doar să-și diversifice opțiunile. Obiectivul nu este deloc decuplarea economiilor, fapt ce ar duce la destabilizarea economiei globale, o catastrăfă pentru toți actorii din comerțul internațional, care ar fi și imposibilă de dus la bun sfârșit. Limitarea exporturilor de tehnologie avansată este motivată de preocupări de securitate națională și nu este un mijloc de a câștiga avantaje economice prin acest pas.
Desigur, analiștii consider că e puțin probabil ca liderii chinezi să creadă în argumentele Statelor Unite. Dar măcar aceste argumente au fost auzite și produc efecte, în special în posibile schimbare de comportament sau măcar o limitare a reacțiilor impulsive retaliatorii, în căutarea de contra-argumente de către Beijing. Desigur că credința intimă a liderilor Partidului Comunist Chinez este că Statele Unite doresc să îndiguiască China și să-i blocheze creșterea economică și drumul expansionist în Sudul Global. Totuși accesul la piața chineză blocat artificial de către Beijing rămâne un motiv extrem de serios de sancțiuni americane, ca și utilizarea chipurilor avansate americane pentru componenta militară și tehnologia a.i. chineză, care incumbă represiunea generală asupra propriilor cetățeni. Este clar că niciuna dintre părți nu își va schimba politicile prea repede, dar măcar le va explica și va încerca limitarea escaladării și măsurilor de retorsiune.
Dacă comunicarea era problema lipsă în relația SUA-China, vizita secretarului Trezoreriei Janet Yellen a fost de bun augur. În orice caz, e o încercare demnă de laudă, alături cu cea anterioară, la nivel strategic și securitar a Secretarului de Stat Blinken în iunie. Yellen a subliniat că Lumea este sufficient de mare ca ambele state să poată funcționa, iar acțiunea sa de stabilizare a relației pare să fi dat roade. “Este o distincție importantă între decuplare și diversificarea lanțurilor de furnizori critici sau acțiuni țintite, trasparente și directe legate de securitatea națională” a mai insistat ea.
Proiectul comun: încălzirea globală
Una dintre cele mai importante măsuri de retorsiune la adresa vizitei în Taiwan a președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a fost sistarea dialogului vizând încălzirea globală. Pe această dimensiune s-a dus și discuția vizând proiectul comun de cooperare între China și Statele Unite. A abordat tema și Anthony Blinken, aceeași temă a fost marcată și de Janet Yellen, prefiigurând o vizită viitoare, neconvenită încă, a lui John Kerry la Beijing, trimisul special pentru încălzire globală și schimbări climatice al președintelui Statelor Unite.
Vizita lui Janet Yellen la Beijing a avut loc într-o săptămână în care capitala Chinei se confruntă cu unul dintre cele mai puternice valuri de căldură din istorie, cu temperature care au trecut de 40 de grade Celsius. Din 1951 Beijingul a avut doar 11 zile cu temperaturi atât de ridicate dintre care 5 au avut loc în cele două săptămâni dinaintea vizitei, un motiv serios pentru a putea aborda problemele încăzirii globale cu succes.
La masa rotundă pe teme climatice organizată la Beijing, Secretarul Trezoreriei a subliniat “amenițarea existențială” a schimbărilor climatice și a insistat alături de partenerii chinezi pe susținerea finanțării internaționale a statelor în curs de dezvoltare care se confruntă cu această criză. Cele două cele mai mari economii ale lumii sunt și principalele surse ale gazului cu efect de seră și cei mai mari investitori în energie regenerabilă, de unde o responsabilitate comună în domeniul combaterii schimbărilor climatice. Mai ales în zilele în care s-au atins cele două cele mai înalte temperaturi globale din lume, recodrul următor datând din august 2016.
Yellen a cerut Chinei sprijinul pentru instituțiile multilaterale existente în materie de climă, Green Climate Fund (GCF) și Climate Investment Funds, prima fiind chiar principalul mecanismd de finanțare al ONU pentru problemele de climă, susținând statele în curs de dezvoltare pe aceste probleme. SUA ar dori ca și China să urmeze exemplul SUA care a angajat o contribuție de un milliard de dolari pentru GCF și alte 500 milioane de dolari pentru Amazon Fund, un program internațional de conservare și protecție a pădurii tropicale a Amazonului împotriva dezpăduririlor.
Discuțiile în acest domeniu au fost caracterizate de către Ambasadorul SUA la Beijing, Nicholas Burns, drept “foarte productive”, fiind așteptată vizita lui John Kerry în capitala Chinei și reluarea acestor negocieri, chiar dacă o dată nu a fost încă avansată de către partea chineză. Kerry ar fi cel de-al treilea oficial din cabinetul American care ajunge la Beijing din iunie, după Blinken și Yellen, iar sosirea sa și reluarea dialogului ar putea relansa una din temele comune de interes pe care China și Statele Unite ar putea să construiască, și care ar dubla temele de contencios care sunt și vor rămâne clare în redefinirea lumii, controlul a.i. și a noilor tehnologii disruptive sau ambițiile hegemonice de schimbare a lumii pe care le are China.
Se încarcă comentariile...
