Victor Ponta, primul dintre politicieni la urmăritori falşi pe Twitter. Cât de importantă e reţeaua în politica locală

Politicienii români sunt activi pe Facebook, dar nu dau prea multă atenţie Twitter-ului. Cu toate acestea, câţiva sunt activi, iar unii s-au folosit de acest mediu doar cu anumite ocazii. Câţi urmăritori falşi au politicienii români? Aflăm acum.

De la început, vreau să spun că, spre deosebire de Facebook, aici nu bănuiesc un efort financiar din partea echipelor de comunicare pentru a cumpăra urmăritori. Pur şi simplu, Twitter e un mediu dificil. Sunt foarte multe conturi false, sunt foarte multe inactive, iar puţini urmăritori sunt cu adevărat activi. Ca să dau un exemplu. Barack Obama are 19,5 milioane de urmăritori falşi, potrivit unei statistici din septembrie 2013, în condiţiile în care atunci avea 36,9 milioane de oameni care i-ar fi urmărit activităţile.

Ca metodologie, am folosit o aplicaţie care îţi poate analiza profilul pentru a diferenţia între Falşi, Inactivi şi Activi. Se numeşte Fakers App şi poate fi găsită aici. Varianta gratuită îţi permite să analizezi doar trei profile de Twitter.

Am ales ca oameni politici următorii: Victor Ponta, Traian Băsescu, Crin Antonescu, Elena Udrea, Emil Boc, Mircea Geoană, Dan Voiculescu.

Dintre ei, Ponta şi Boc sunt activi. Diferenţa dintre Ponta şi Boc e că ultimul îşi administrează în mare parte singur contul şi chiar interacţionează cu utilizatorii. Elena Udrea are şi ea un profil activ, la fel ca Mircea Geoană. Dan Voiculescu nu a mai postat anul acesta, iar Traian Băsescu şi Crin Antonescu şi-au folosit contul ocazional - preşedintele în timpul campaniei după a doua suspendare, iar Antonescu în timpul campaniei electorale.

Victor Ponta - 3.270 de tweet-uri, 8.371 de followeri.

30% din conturi sunt false, 55% inactive şi doar 15% sunt oameni activi.

Emil Boc - 566 de tweet-uri, 1.488 de followeri

27% din conturi sunt false, 49% inactive, 24% sunt active.

Mircea Geoană - 614 de tweet-uri, 2.414 de followeri.

16% conturi false, 61% inactive, 23% activi.

Elena Udrea - 430 de tweet-uri, 5.210 de followeri

26% falşi, 60% inactivi, 14% activi.

Dan Voiculescu - 233 de tweet-uri, 2.336 de followeri.

23% conturi false, 60% inactivi, 17% activi.

Traian Băsescu - 134 de tweet-uri, 14.700 de followeri

28% falşi, 59% inactivi, 13% activi.

Crin Antonescu - 158 de tweet-uri, 4.270 de followeri.

18% falşi, 68% inactivi, 14% activi.

Ordinea nu este întâmplătoare. Am luat cumva ordinea prezenţei politicienilor în acest mediu de comunicare, de la cei mai activi, la cei care au conturi aproape moarte, cum ar fi Băsescu şi Antonescu. Vedem că foarte puţine conturi sunt cu adevărat active. La Ponta numărul brut trece uşor de 1.000 de oameni, iar la Emil Boc numărul ajunge la 500 cu greu. Udrea trece greu de 700 de oameni activi care o urmăresc, iar Dan Voiculescu are aproximativ 400. Traian Băsescu are 2.000 de următoritori activi, dar contul lui e mort. La fel la Antonescu.

Influenţa Twitter pentru politicieni e mică. Pentru mulţi e un mediu unde interacţionează cu cetăţenii, a se vedea cazul Emil Boc, iar pentru Ponta, cu o echipă de comunicare mare în spate, e un mediu de exprimare a aceloraşi mesaje ca şi pe Facebook. Twitter rămâne un mediu mic, al profesioniştilor, al celor pasionaţi. Politicienii consideră că e mai simplu să se îndrepte către Facebook, logic de altfel.

Articolul a fost inspirat de un material din cotidianul italian “Il Tempo”, care făcea clasamentul conturilor de Twitter ai liderilor europeni, urmăriţi de conturi false. Victor Ponta e pe lcoul 5 aici, cu un procent de 31%. Donald Tusk din Polonia are 62% falşi, iar Matteo Renzi din Italia are 43%. Cel mai mic procent din cei analizaţi îi are Laimdota Straujuma din Letonia, cu 5%.

Ce concluzii şi sfaturi le putem oferi şi da politicienilor? Se cere un control mai bun al followerilor. Chiar dacă scade masa de oameni care-i urmăresc, pot avea interacţiuni mai serioase cu cei cu adevărat activi.

De asemenea, dacă vor să aibă succes, ar trebui să interacţioneze mai mult şi să urmărească problemele semnalate de oameni.