„Undă verde pentru legalizarea canabisului medical” în „paradisul stupefiant”. Care sunt posibilele consecinţe?

Un proiect de lege care prevede legalizarea canabisului în scopuri medicale în România a fost depus în luna iunie în parlament. Iar Comisia Europeană şi Agenţia Europeană a Medicamentului au aprobat primul medicament pe bază de canabis care va putea fi prescris legal în Europa.

Acest gest înseamnă, conform Hotnews, “undă verde pentru legalizarea canabisului medical.”

Să mergem puţin înapoi. Acum cinci ani, Digi24 publica un articol intitulat „Paradis «stupefiant». România, poarta principală de intrare a drogurilor în Occident”. Articolul arăta că România a devenit poarta principală de intrare a drogurilor în UE, şi că cei mai periculoşi traficanţi şi-au mutat afacerile în ţara noastră – asta după ce pieţele lor tradiţionale, Spania, Olanda şi Marea Britanie, au ajuns să fie tot mai nesigure în urma intensificării controalelor. Iar acum câteva zile directorul executiv al Centrului Internaţional Antidrog (CIADO) ne spunea că la nivel naţional se observă o tendinţă de scădere a vârstei tinerilor consumatori de droguri, fiind în tratament copii de 10 ani. Şi că există dealeri de droguri cu vârsta de 14 ani. Printre studenţi, 21% sunt consumatori ocazionali de droguri – adică unul din cinci studenţi.

Să trecem acum la canabis. Citez dintr-un „Îndrumător antidrog pentru diriginţi” realizat de CIADO, care a fost distribuit anul acesta în şcolile şi liceele din Bucureşti. Aşadar, „canabisul este cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume şi determină mai mutle riscuri, mai ales pe termen mediu şi lung, decât cred majoritatea utilizatorilor de droguri. Alarmant este faptul că a crescut numărul utilizatorilor şi a crescut şi vârsta la care se începe consumul.”

Mai departe:

„Canabisul este un halucinogen mediu care are aefecte antidepresive şi dezinhibatoare, ca şi alcoolul. (...) Efectele includ următoarele simptome: ochi strălucitori şi înroşiţi, somnolenţă, uscăciune a gurii şi a gâtului, accelerarea ritmului cardiac, scăderea capacităţii de coordonare şi echilibrului, prelungirea timpului de reacţie şi diminuarea memoriei recente. (...) De aceea este extrem de periculos să se conducă maşina, motocicleta sau bicicleta. «Dozele» mai puternice produc reacţii mai intense, alterând puternic percepţiile, provocând simptome de tip paranoid sau halucinaţii. (...) Drogul se acumulează în ţesuturile grase, THC fiind o substanţă liposolubilă, şi se depozitează în ficat, plămâni, creier, testicule şi alte organe.”

Mai departe:

„Consumul de canabis scade capacitatea de a învăţa, de memorare şi de concentrare a atenţiei. Cercetările demonstrează clar că scade capacitatea creierului de a acumula şi memora informaţii. Un studiu efectuat într-un liceu din America demonstrează că incapacitatea de concentrare şi de analiză şi sinteză a persistat şi la 24 de ore după prima priză. (...) Rezultatele studiului arată că acest tip de drog poate provoca pierderi ireversibile ale capacităţilor intelectuale. Studii efectuate pe animale au arătat că drogul provoacă modificări ireversibile ale zonelor din creier care sunt responsabile de memorie şi capacitatea de învăţare.

Mai departe:

„Deşi consumul de canabis este riscant la orice vârstă, tinerii sunt mai afectaţi, căci pentru ei impactul produs asupra învăţării este major şi pentru că determină disfuncţii în relaţiile interpersonale vitale şi în alegerea unui stil de viaţă potrivit pentru dezvoltarea lor ca oameni.

Acest drog este considerat, ca şi alcoolul, o «poartă de intrare» pentru alte droguri şi mai puternice. Studiile arată că în cazul canabisului riscul de a consuma cocaină este de 85 de ori mai mare decât la colegii lor neconsumatori.

Canabisul este riscant pentru tineri nu numai ca poartă de intrare pentru alte droguri, ci şi prin înseşi efectele sale asupra sănătăţii fizice şi psihice.”

Aşadar, îndrumătorul realizat de CIADO ne spune clar că „canabisul este considerat o poartă de intrare pentru alte droguri şi mai puternice” şi că pentru tinerii care consumă canabisul, riscul de a consuma cocaină este de 85 de ori mai mare decât la colegii lor neconsumatori.

Şi asta în condiţiile în care, aşa cum arată Digi24, România însăşi a devenit o poartă de intrare, dacă nu principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pentru cocaină şi alte droguri de mare risc. Iar dealerii de droguri îşi extind în permanenţă reţelele şi pieţele prin şcolile, liceele şi facultăţile patrieri. 

Iar acum vin anumiţi deputaţi (doi de la PSD, unul de la USR) şi depun un proiect în Parlamentul României pentru legalizarea canabisului, deocamdată în scopuri medicale. Este adevărat că folosirea canabisului în doze controlate, într-un mediu controlat şi în scopuri medicale, nu este acelaşi lucru cu folosirea lui ca drog, de căre adolescenţi sau tineri. Dar este la fel de adevărat că este tot mai răspândită percepţia falsă conform căreia „canabisul nu ar avea efecte negative” – risc asupra căruia atrage atenţia şi CIADO. Şi nu este de dorit ca un adevăr ştiinţific să fie folosit propagandistic de către o ideologie iraţională. De altfel, nu ar fi prima oară când ştiinţa ar fi folosită în scopuri propagandistice sau pentru a promova interese oneroase. Ce ne face aşadar să credem că un astfel de proiect de lege nu ar putea să funcţioneze, chiar şi involuntar, tot ca o poartă de intrare, pentru alte legalizări şi extinderi ale „toleranţei” faţă de droguri – într-o ţară unde drogurile fac ravagii, fiind pe drept cuvânt considerate una dintre principalele ameninţări la adresa siguranţei naţionale? Şi ce ne face să credem că fie şi indirect, asemenea semnale nu încurajează piaţa în plină expansiune a drogurilor şi nu-i încurajează pe tinerii consumatori? Cu efecte dezastruoase asupra sănătăţii lor – şi asupra sănătăţii, păcii şi siguranţei societăţii, în general. 

P.S.: Cu alte cuvinte, această iniţiativă de legalizare a canabisului medical are loc într-un moment prost şi fără nici un fel de comunicare dedicată – care să evite orice fel de confuzie în rândul opiniei publice. Ca un minim necesar, s-ar impune o comunicare clară, care să arate că nu este vorba despre acel cannabis „de fumat”, ci despre o serie de suplimente care se folosesc strict controlat şi în anumite cazuri foarte specifice; dublată, eventual, de sublinierea riscurilor pe care canabisul folosit ca drog le presupune pentru consumatori. Nu este deloc un fapt neglijabil că acest drog afectează sănătatea fizică şi psihică şi relaţiile interpersonale; şi că riscul de a consuma cocaină este de 85 de ori mai mare la cei care fumează canabis, faţă de cei care nu consumă acest drog.