Un interviu cu Tudor Vişan-Miu despre Regele Mihai în An Centenar Regele Mihai

0
0
Tudor Visan

În preajma sărbătoririi Centenarului Regelui Mihai am avut ocazia să iau un scurt interviu, în cadrul proiectului cultural, „Regele Mihai – un destin în slujba României”, tânărului istoric Tudor Vişan-Miu, care a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări despre Regele Mihai.

Mihaela Toader - În calitate de coordonator al proiectului cultural, „Regele Mihai - un destin în slujba României”, finanţat de Ministerul Culturii şi realizat de Asociaţia Diplomaţie şi Indentitate Culturală Europeană (ADICE) în parteneriat cu Muzeul Naţional Peleş aş dori să vă întreb, ce semnificaţii are pentru Dumneavoastră Anul Centenar Regele Mihai?

Tudor Vişan-Miu - Cred că centenarul naşterii Regelui Mihai ne ajută să realizăm că, până acum câţiva ani, am fost contemporani cu Majestatea Sa. Într-un mesaj din 8 noiembrie 2015 a remarcat el însuşi că „din cei 150 de ani ai Coroanei, aproape 100 i-am trăit personal”. Când ai în viaţă o figură istorică, uneori nu-ţi dau perfect seama de cât de mult înseamnă acest lucru. Sfârşitul vieţii sale, petrecut în ajunul centenarului Marii Uniri, ne-a făcut pe mulţi dintre noi să ne dăm seama de asta. În rest, să comemorezi o personalitate a vieţii statului român la 100 de ani de la naştere este un lucru firesc – reperul cel mai bun fiind felul în care a fost comemorat Regele Carol I în 1939: i s-a dedicat o statuie ecvestră în Bucureşti, ceea ce şi noi am făcut, anul acesta, inaugurând, la Sinaia, prima statuie a Regelui Mihai (ipostaziat, până acum, doar prin busturi).

Captură Foto: Dezbatere: „Regele Mihai - un destin în slujba României”, Tudor Vişan-Miu, Universitatea din Bucureşti

Mihaela Toader - Ce puteţi să îmi spuneţi despre copilăria Regelui Mihai?

Tudor Vişan-Miu - Primul lucru pe care îl remarcăm este că, în primii ani de viaţă, Regele Mihai a crescut fără tată – având alături mama, bunica şi celelalte rude. De la nouă ani, când a fost detronat de tatăl său, a fost despărţit de mamă – pe care o vedea doar pe timpul verii, în vacanţele din Italia. Faptul de a nu avea alături ambii părinţi este o chestiune dificilă pentru un copil. Oarecum, Regele Carol al II-lea a încercat să suplinească acest lucru prin anturaj – colegii de clasă pe care i-a adus alături pentru studiile liceale ale fiului său.

Mihaela Toader - Cine a contribuit constant la educaţia Regelui Mihai?

Tudor Vişan-Miu - În mod sigur, „cei şapte ani de acasă” se datorează mamei sale, Principesa Elena. Odată reîntors în ţară, Regele Carol al II-lea şi-a asumat răspunderea educării fiului său – şi s-a implicat foarte serios. Nu i-a adus doar profesori foarte buni, cu care să urmeze lecţii în particular – aşa cum se procedase pentru pregătirea sa – ci i-a creat un colectiv, o Clasă Palatină. Pregătirea pe care a primit-o – şi cea teoretică, şi practică – a fost completată de instrucţia militară. Regele a încurajat şi activităţile cercetăşeşti, al căror pionier în România fusese pe când era principe moştenitor şi care aveau un substrat etic şi moral întemeiat pe camaraderie şi altruism.

Mihaela Toader - Ce ne puteţi spune despre şcoala de palat sau clasa care a fost formată special pentru Regele Mihai? Dar despre prima domnie a Regelui Mihai.

Tudor Vişan-Miu - Clasa Palatină urma structura unei clase de liceu a şcolii interbelice, dar cu câteva particularităţi: cursurile se desfăşurau la Peleş, în primul trimestru, şi apoi la Palatul Regal din Bucureşti; conducerea şcolii era asigurată de ofiţeri, adjutanţi regali; aveau o seamă de activităţi extraşcolare, iar, experimental, s-au organizat excursii de studiu pe timpul verii, în diverse regiuni ale ţării. În aceşti ani, singura urmă a faptului că Regele Mihai domnise ca minor era din titlul său, care era „Mare Voievod de Alba Iulia”, şi în apelativ, care era „Măria Sa”. De altfel, Regele Mihai a domnit doar nominal, pentru că, fiind minor, a fost tutelat de trei Regenţi, care exercitau toate prerogativele regale.

Mihaela Toader - În încheiere, aş dori să vă întreb ce aţi transmite generaţiei tinere ca Dumneavoastră despre personalitatea sau rolul pe care l-a jucat Regele Mihai în istorie?

Tudor Vişan-Miu - Când a revenit pe Tron, la 6 septembrie 1940, Regele Mihai a primit o ţară care, din punct de vedere teritorial, era mai mică decât cea pe care o moştenise, în 20 iulie 1927, de la bunicul său, Regele Ferdinand I. Faptul că a reuşit să reîntregească Transilvania este, cred, cel mai mare merit al său – deşi o seamă de teritorii (Basarabia, nordul Bucovinei, Herţa) au rămas sub ocupaţie. În ce priveşte personalitatea Regelui, aici cred că trebuie să privim cu atenţie calităţile care îl recomandau ca monarh, pentru că ce avem de învăţat de la Majestatea Sa se poate aplica în viaţa publică a zilelor noastre.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite