Ucraina se poate transforma în cea mai mare sursă de migrație necontrolată în Spațiul Schengen

Ne ocupăm, firește, de Ucraina și de tragedia care are loc acolo ca urmare a invaziei militare ruse. Dar s-ar putea să fie insuficient și această concentrare exclusivă a atenției asupra aspectelor militare ale agendei zilnice comentată de generalii beneficiari de pensii super-speciale pe care încearcă să le justifice oarecum, ar putea să fie contra-productivă deoarece creează o perspectivă unilaterală, bună doar pentru gândirea creatoare a unui comandant de companie.

Refugiați ucraineni din cauza războiului Foto Getty Images

Spun asta deoarece, fără ca ai noștri să bage prea mult în seamă, se dezvoltă vertiginos un al front de preocupări, tocmai deoarece „scenariul ucrainean“ a fost declanșat de ruși cu știința încorporată a experimentului din Siria. Atât la nivelul operațiunilor militare trecute în stadiul de ofensivă violentă, condusă de comandatul de odinioară din Siria, cât și la procedurile administrative declanșate prin declararea legii marțiale, proiectate a fi continuate în noi zone în care se vor organiza referendumuri de independență și apoi de alipire la Federația Rusă.

Exact cum s-a petrecut în Siria, toate astea constituie un declanșator pentru o neliniște socială majoră, cea pe care am văzut-o ca răspuns la starea de război în Irak, Afganistan sau Siria și care avea ca prim efect, devastator și absolut imposibil de controlat, începerea unei migrații de proporții enorme. S-a combinat foarte rapid cu nefericiții care fugeau din Africa, speranța numindu-se Europa.

Primul val care a lovit Europa

În august 2015, toate rețelele media difuzau continuu imagini cu familii siriene sau afgane încercând să traverseze pe fros frontiera dintre Serbia și Ungaria. Evenimentul excepțional care alimentează toate speranțele este declarația din 25 august a Biroului german pentru emigranți și refugiați care spune, într-un mesaj pe Twitter, că nu va mai aplica așa numitul „Regulament Dublin” în caul sirienilor care cer azil și, ca atare, nu vor fi trimiși înapoi în țara pe unde intraseră pe teritoriul UE. Are loc atunci și o imensă tragedie: pe 27 august, într-un camion abandonat în Austria, sunt găsite cadavrele a 71 de refugiați, ceea ce stârnește un scandal enorm. Doar câteva zile mai târziu, cancelarul Angela Merkel, în cadrul unei conferințe de presă, rostește o propoziție devenită celebră și intrată în istoria europeană: „Wir schaffen das” (în traducere aproximativă „”vom reuși noi să-i dăm de capăt”) și dădea o cifră, 800.000 de emigranți pe care țara sa urma să-i primească doar în 2015...Ce-a urmat, știți foarte bine. De reținut că, de atunci până acum, s-a consolidat în memoria colectivă imaginea „Rutei balcanice” a migrației, de atunci până acum mereu activă și care constituie marea spaimă a europenilor, poate cea mai mare amenințare concretă, ținută în lesă, provizoriu, doare de acțiunea restrictivă a Turciei.

 Avertismentul 2022

A fost formulat joi de președintele ucrainean în atenția  participanților Consiliul European și, drept urmare, a avut parte de atenția cuvenită în unele țări interesate. În mesajul său pe video,  spus că, din cauza bombardamentelor repetate ale rușilor care au distrus deja o treime din centralele electrice ale țării, „Rusia provoacă un nou val de migrație a ucrainenilor înspre țările Uniunii Europene...Teroarea rusească împotriva instalațiilor noastre energetice are ca obiectiv cât mai multe probleme posibil cu energia electrică și încălzirea pentru populația ucraineană în această toamnă și iarnă, așa că mai mulți ucraineni se vor îndrepta către țările europene”. Adică vor veni mult mai mulți refugiați pe așa numita „linie centrală” care ajunge direct, teoretic prin Polonia și România, direct în inima UE. Asta în condițiile în care ONU spune că, de la începutul invaziei ruse, în UE au sosit deja 7,7 milioane de ucraineni, aproximativ 19% din populația țării, adică cam de șase ori mai mut decât totalul din Primul Val din 2015.

Atenție acum la cifre căci, politic vorbind, acolo se ascunde un mesaj foarte clar pe care nimeni n-ar trebui să-l nesocotească.  Pe 13 octombrie, FRONTEX,m agenția europeană a frontierelor publica un raport care ar fi trebuit să-i intereseze și pe ai noștri, chiar dacă ministrul nostru de interne avea tot programul ocupat cu problema prioritară a tezei sale de doctorat și acuzațiilor de plagiat care-i umbresc reputația. Se spunea acolo că, între ianuarie-septembrie, migrația ilegală a crescut cu 70% față de aceeași perioadă din 2021, atingând cel mai înalt nivel din 2016 încoace. În primele nouă luni din 2022 au fost înregistrate 228.242 de cazuri de intrări ilegale, dintre care 33.380 în septembrie. „Ruta Balcanică prin Bulgaria, Serbia sau România este în continuare cea mai folosită, în primele nouă luni din 2022 înregistrându-se 106.399 de intrări ilegale, o creștere cu 170% în raport cu aceeași perioadă a anului trecut”.

Asta însă privește situația în parametri trecutul foarte apropiat și vorbind doar despre ce avem acu, cu cele două focare de migrațiune deschise și foarte active, Orientul Apropiat și Africa. Problema uriașă pare să devină migrația din Ucraina în cazul în care va continua în ritm accentuat deteriorarea gravă a situației. Nu este foarte clar dacă țările bogate din UE, cam jumulite după experiențele avute în Primul Val, vor mi dori să repete experiența de atunci, uitând seria de scandaluri și certuri între Statele Membre privind, poate vă amintiți, propunerile Comisiei Europene privind cotele obligatorii de repartiție a refugiaților în diverse țări.

Acum problema se poate complica foarte rapid pentru că, într-adevăr, deschiderea unii linii directe de fugă din Ucraina, s-ar face în condițiile în care în multe țări europene au început să apară probleme sociale serioase și o scădere semnificativă a capacității de intervenție a băncilor centrale în caz de dezechilibru economic. A început să se discute despre soluții, despre protejarea eficientă a frontierelor, despre repartizarea coerentă a eforturilor de susținere în zona umanitară. În acest sens, este mereu reamintit angajamentul solemn al ministrului român al apărării care, 22 februarie, anunța întreaga lume că țara noastră este gata să găzduiască jumătate de milion de refugiați în cazul unei invazii rusești. Spunea domnul Vasile Dâncu, preluat de Reuters, în aplauzele celor de la Bruxelles, că „există mai multe estimări, dar am putea primi peste 500.000 de refugiați, acesta este... numărul pentru care ne-am pregătit împreună cu Ministerul de Interne și cu alte instituții... Există un plan pregătit pentru toate marile orașe, există zone pentru asta lângă frontiere”.

Este posibil, spun surse de la Bruxelles, ca noi și Poloni să zonele care s-ar putea afla sub o presiune enormă și, de aici, îngrijorările notate (împreună cu recomandările de rigoare) raportul de acum câteva săptămâni al celor de la Refugee Inernational.

Se intitulează: Pregătiri pentru inimaginabil. Dacă au dreptate?