Ucraina sacrificată. Ce urmează?

0
0
Sancţiunile actuale şi declaraţiile vehemente din cancelariile vestice sunt ca defilatul unui cofetar de lux prin faţa unei fiare dezlănţuite. Ce-i pasă monstrului că-i refuzi eclerul când lui i-e foame de carne şi sânge? Ce soartă poate avea cofetarul stilat şi anemic? Ce e dispus el să cedeze dihaniei pentru a-şi putea vedea de patiseria lui fină în continuare?
Sancţiunile actuale şi declaraţiile vehemente din cancelariile vestice sunt ca defilatul unui cofetar de lux prin faţa unei fiare dezlănţuite. Ce-i pasă monstrului că-i refuzi eclerul când lui i-e foame de carne şi sânge? Ce soartă poate avea cofetarul stilat şi anemic? Ce e dispus el să cedeze dihaniei pentru a-şi putea vedea de patiseria lui fină în continuare?

Ucraina a fost sacrificată. Ce urmează? Putem spera la ce e mai bine, dar trebuie să ne pregătim, ca popor şi ca stat, pentru ce e mai rău. Pentru că se poate întâmpla. Nu e alarmism, ci, iată, realitate tot mai aproape de noi. E momentul să strângem rândurile şi să acţionăm ferm şi urgent.

”Suntem o navă militară rusă de război. Vă sugerăm să depuneţi armele şi să vă predaţi, pentru a evita să facem victime şi să vărsăm sânge fără rost. Altfel, vă vom bombarda”, au fost somaţi azi-dimineaţă grănicerii ucraineni de pe Insula Şerpilor.

Militarii ucraineni au răspuns prompt: ”Navă de război rusă, du-te dracului!”. Toţi cei 13 grăniceri ucraineni au fost omorâţi în luptele ce au urmat. Insula Şerpilor, la 45 de km de graniţa cu România, a fost capturată de armata rusă. S-a scris pe această stâncă din Marea Neagră o pagină eroică din istoria rezistenţei ucrainene în faţa agresiunii barbare.

Va zgudui asta conştiinţele unui Occident care se zbate molatec între siesta postbelică şi afacerismul cu Rusia? Sancţiunile actuale şi declaraţiile vehemente din cancelariile vestice sunt ca defilatul unui cofetar de lux prin faţa unei fiare dezlănţuite. Ce-i pasă monstrului că-i refuzi eclerul când lui i-e foame de carne şi sânge? Ce soartă poate avea cofetarul stilat şi anemic? Ce e dispus el să cedeze dihaniei pentru a-şi putea vedea de patiseria lui fină în continuare?

Ucraina a fost sacrificată. Urmează, în cel mai bun caz, o negociere cu Rusia aflată pe poziţie de forţă. În cel mai rău scenariu, armata rusă îşi poate continua marşul spre vest, dacă simte că slăbiciunea Vestului persistă. Republica Moldova poate fi următoarea victimă.

Între cerinţele ultimatumului lui Putin din 17 decembrie figurează retragerea trupelor NATO pe linia din 1997. Cerinţa e clară: să dăm ceasul istoriei cu 25 de ani în urmă. Finlandizarea Ucrainei, atât de discutată ca variantă de evitare a războiului, nici n-a figurat în calculele Kremlinului. Ucrainei i-a fost rezervat, se vede, statutul de gubernie. Ceea ce va deveni de facto, după instaurarea unui regim-marionetă al ruşilor, la Kiev. Problema finlandizării Estului Europei, pentru crearea unui coridor sanitar de la Baltica la Marea Neagră, poate deveni un punct al agendei internaţionale.

Putem spera la ce e mai bine, dar trebuie să ne pregătim, ca popor şi ca stat, pentru ce e mai rău. Pentru că se poate întâmpla. Nu e alarmism, ci, iată, realitate tot mai aproape de noi.

Răgazul generos al ultimelor trei decenii de libertate se poate încheia curând. E momentul să strângem rândurile.

E timpul să punem capăt dezbinării şi irosirii interne. Răgazul generos al ultimelor trei decenii de libertate se poate încheia curând. Ce am ştiut face cu această mană cerească, istoria să ne judece. E momentul acum să strângem rândurile şi să facem ceea ce trebuia făcut de mult: epurarea clientelei incompetente şi corupte care parazitează şi vlăguieşte statul român, interzicerea propagandei ruse şi scoaterea din spaţiul public a agenţilor ei subversivi pentru coeziunea naţională, întărirea rezilienţei în faţa noilor riscuri de securitate, de factură convenţional-brutală, pe lângă agresiunea hibridă, care cu siguranţă va continua la noi parametri.

Ucraina a fost supusă unei salve de atacuri cibernetice înainte de invazia militară. Vectori de opinie şi politicieni pro-ruşi au semănat discordia înainte de venirea tancurilor. Kievului i s-au tăiat sursele de finanţare de pe urma conductelor cu gaz. Sunt situaţii care se pot repeta, fie pentru intimidare, fie pentru a pregăti terenul unei acţiuni în forţă. Atenţie: aceste ameninţări nu determină activarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord sau a articolului 42 alineatul (7) din Tratatul privind UE, care reglementează răspunsul comun european la agresiune.

România trebuie să ceară urgent la Bruxelles un cadru de securitate adaptat, în tratate şi pe teren, noii realităţi strategice. Iar la Bucureşti trebuie strâns şurubul şi trecut la acţiune fermă pentru consolidarea apărării pe toate planurile.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite