Ucraina, cheia supravieţuirii regimului Putin

Invazia Crimeii şi mişcarea de trupe ruseşti la graniţa de est a Ucrainei reprezintă modalitatea prin care elita conducătoare de la Moscova încearcă să se asigure că regimul politic din Rusia nu se va schimba. O Ucraină cu o democraţie de tip occidental înseamnă sfârşitul regimului Putin şi de aceea Rusia încearcă să menţină Ucraina într-o zonă-tampon şi, în felul acesta, să protejeze regimul Putin.

La scurt timp de la căderea zidului Berlinului şi pierderea sateliţilor est europeni, Moscova şi-a creat o nouă zonă-tampon din fostele republici sovietice faţă de influenţa democraţiilor occidentale. Chiar dacă a pierdut ţările baltice, Federaţia Rusă a menţinut în sfera sa de influenţă celelalte foste republici sovietice din Europa. Belarus s-a aşezat în zona-tampon cu un regim autoritarian, Ucraina printr-un regim oligarhic iar Republica Moldova a fost în continuu influenţată de Rusia din cauza conflictul îngheţat din Transnistria.

Istoric, cultural, lingvistic, şi economic, legăturile dintre Rusia şi Ucraina au fost foarte strânse. Ucraina este ţara care poate influenţa cel mai mult Rusia şi pe cetăţenii ruşi. În ciuda faptului că a fost reales pentru un al treilea termen cu 60 la sută, Putin a fost nevoit să se confrunte în preajma alegerilor din 2012 cu manifestaţii continue care au atins şi 50.000 de participanţi (100.000 după alte estimări). Pericolul răsturnării regimului în Rusia există iar Ucraina a fost sub control atât timp cât Ianukovici era la putere sau cât puterea era deţinută de oligarhii ucraineni. Euromaidanul a fost nu doar pentru o apropiere de Uniunea Europeană dar şi împotriva preşedintelui Ianukovici şi a oligarhilor, exact cei care erau garanţia lui Putin că Ucraina va rămâne în zona-tampon.

Escaladarea violenţelor în Kiev şi deligitimizarea guvernului în jumătatea de vest a Ucrainei dar şi fuga preşedinteleui Ianukovici şi a apropiaţilor săi au ridicat miza pentru Ucraina. Întreaga Ucraină şi în special Ucraina de vest s-ar fi apropiat prea mult de valorile occidentale ceea ce ar fi redus zona-tampon dintre Rusia lui Putin şi democraţiile de tip occidental. De aceea, Rusia încearcă să intimideze liderii politici de la Kiev prin desfăşurarea de trupe la graniţele Ucrainei, la fel cum a făcut în nenumărate rânduri cu liderii politici de la Chişinău, dar şi să creeze un conflict intern care să divizeze societatea pe modelul transnistrean. Conflictul îngheţat va bloca orice intenţie a Ucrainei să iasă din zona-tampon. Pe de o parte UE şi NATO vor fi mai rezervate să intensifice relaţiile cu o ţară divizată, pe de altă parte Ucraina va fi prea preocupată cu rezolvare problememlor interne iar orice ambiţie externă se va reduce aproape de zero.

Crimea şi estul îndepărtat al Ucrainei au fost întotdeauna sub controlul Moscovei în special din punct de vedere identitar. În ultimele săptămâni Rusia nu a făcut decât să instituie de iure controlul asupra unei părţi din Ucraina a cărei autoritate a fost doar tolerată în ultimele două decenii. Crimeea va fi cu siguranţă transformată într-un conflict îngheţat dar şi o bună parte a estului Ucrainei. Regiunea care va intra sub influenţa noilor autorităţi separatiste va depinde de ambiţiile noului guvern ucrainean. Vor urma discuţii diplomatice şi încercarea rezolvării conflictului pe care paşnică între guvernul de la Kiev, SUA şi UE pe de o parte şi guvernul separatist şi Rusia pe de altă parte exact după modelul Transnistria.

Rusia nu va anexa teritorii noi pentru că Rusia are nevoie de zone-tampon între democraţiile de tip occidental şi democraţia de tip rusesc. Conflictul îngheţat care prinde contur în estul Ucrainei va fi suficient să ţină sub influenţă rusească şi întregul teritoriu al ucrainean. Rusia întotdeauna a avut sub control Crimeea, Harcov şi regiunea Donbass. Acum bătălia se dă pentru vestul Ucrainei.

Valentin Ştefan - intern Foreign Policy Romania, MA in Russian Studies at UNC Chapel Hill