Traficul de armament din Ucraina înspre Europa va fi combătut de Centrul UE de la Chişinău

În contextul de acum, puţine semnale de încredere în rezilienţa unui sistem politic din est pot fi imaginate la asemenea dimensiune.

Vorbim despre o construcţie denumită The EU Support Hub for Internal Security and Border Management şi este destinat combaterii reţelelor de crimă organizată şi în principal celei mai urgente ameninţări a momentului, adică dezvoltarea în continuare şi amplificarea activităţii reţelelor de traficanţi de arme care alimentează sau promit deja cantităţi impresionante de armament destinate colegilor lor din ţările occidentale. Este ceea ce spunea Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne atunci când vorbea despre posibilitatea ca armele provenind din acest trafic „să alimenteze violenţa reţelelor de crimă organizată din Europa..”. La care un oficial european declara sub rezerva anonimităţii pentru EU Observer că „este dificil de evitat traficul cu arme. Trebuie să continuăm să le contabilizăm dar aş minţi dacă aş afirma că vom reuşi. Am eşuat după războiul din Iugoslavia şi nici acum nu putem preveni acest tip de trafic”. Exact ce spunea şi Jana Cernhova, ministrul apărării din Republica Cehă: „Este dificil să eviţi traficul de arme, n-am reuşit s-o facem în cazul fostei Iugoslavii şi poate nu vom putea să evităm asta nici în Ucraina”.

Înseamnă că europenii încep să ia foarte în serios semnalele transmise de cei de la EUROPOL, remarcabilă în acest context conferinţa „Police Chiefs Combating Organized Crime: Challenges and Support” desfăşurată de curând la Skopje, acolo unde nu ştiu dacă a fost şi cineva de la noi, căci de spus la Bucureşti nu s-a spus nimic pe subiect, lucru firesc când ştim cât sunt de ocupaţi, ei şi cei de la armată, ca nu cumva să se atingă cineva de salariile şi pensiile lor speciale sau mai mult decât speciale. Păcat, zic, căci ar fi putut s-o audă pe Catherine De Boelle spunând că „poate exista o ameninţare de activităţi teroriste în Uniunea Europeană. Luptătorii străini se duc deja în zonele de luptă. Până la urmă, unii se vor şi radicaliza şi întoarce în Europa, reprezentând atunci o ameninţare publică. SIS (Sistemul de Informaţii Schengen) şi bazele noastre de date confirmă deplasarea unor jihadişti, cât şi a unor extremişti de extremă dreaptă”.

Deloc surprinzător, chiar dacă dezbaterile de acest gen, chiar dacă foarte aprofundate şi argumentate, din motive diverse şi uşor de bănuit, nu au filtrat înspre opinia publică care nu mai trebuia să fie tensionată şi speriată în plus faţă de ceea ce este acum ameninţarea absolut reală de intrare într-o uriaşă criză economică.

Iată, spre exemplu, documentele cu circulaţie restricţionată (trimisă şi autorităţilor e la noi, ajunsă poate, cred, sper, chiar şi la Ministerul nostru de Interne) prin care se cerea instituţiilor competente , încă din luna martie, să treacă la acţiune cât mai rapid:

Ukraine war sparks revision of EU crime priorities

Policing Frontex Europol EU Ukraine Russia

22 March 2022

The French Presidency of the Council is calling for national authorities to increase information-sharing with EU agencies Europol and Frontex "in order to anticipate developments and prepare for and implement a swift and coordinated operational response" to the activities of "criminal networks and individuals" seeking to take advantage of the war in Ukraine.

The proposal (pdf) concerns the European Multidisciplinary Platform Against Criminal Threats (EMPACT), an EU coordination mechanism for joint police operations, and covers three areas: intelligence assessment and monitoring; operational response; and external dimension.

The Presidency considers the following EMPACT crime areas to be relevant:

• Cyber-attacks
• Trafficking in human beings
• Child sexual exploitation
• Trafficking of firearms and explosives
• On-line fraud
• Drugs, cigarette smuggling and illicit cigarette production
• Migrant smuggling
• Organised property crime
• Criminal finances, money laundering and asset recovery

With regard to intelligence, Europol is called upon to engage with national authorities to assess "any changes in criminal activities in their respective crime areas following the Russian invasion of Ukraine," and to work with Frontex to ensure there are no overlaps between different activities, such as "joint Task Force, deployment of specialised officers in hotspots, joint teams with local authorities and awareness sessions for border guards".

National authorities responsible for leading different EMPACT actions ("Drivers") should also "actively monitor the situation" and provide regular assessments, and all member states participating in a particular EMPACT activity should "share available information and criminal intelligence with Europol and other partners (such as Frontex, Eurojust) wherever relevant."

Europol and Frontex will then be responsible for cross-checking and analysing that information, and turning it into "analytical products, e.g. operational intelligence notifications, threat assessments," to be shared "with all relevant partners".

With regard to operational response, Drivers should assess existing Operational Action Plans and inform Europol if planned actions could address threats emerging from the war; if there is a need for a new "emergency" operational action; if they wish to organise "emergency Joint Action Days," which are generally coordinated pan-European (or beyond) police operations; and if there is other support that EU institutions and agencies could provide.

Any changes to plans could be approved by the COSI Support Group (a sub-group of the Council’s internal security committee) “through an accelerated procedure”.

Finally, the note says that cooperation of all authorities at the external borders is “prerequisite for the efficient fight against cross-border crime. Frontex plays a crucial role in this area. The agency is invited to inform the drivers about the situation, the measures taken and the possible support in this regard.”

EU institutions and agencies are also invited to give support to EU member state authorities “to facilitate their work with relevant neighbouring third countries (in particular Eastern Partnership countries and Western Balkan).”

Problema posibilului trafic de arme din Ucraina ca parte a activităţilor multiple desfăşurate de reţelele de crimă organizată de acolo era însă o chestiune analizată şi cunoscută de mult timp de serviciile de informaţii americane şi europene. De cât timp se ştia de asta şi cât de amănunţite şi extrem de precise erau informaţiile? Aveţi aici, absolut lămuritor, un raport de anul trecut Global Organized Crime Index realizat de GLOBAL INITIATIVE against organized crime şi, pentru a face lectura mai facilă, aveţi aici capitolul dedicat Ucrainei.

Alia Kalnaj, directoarea ad-interim a Frontex spune că R.Moldova a fost aleasă= drept bază de operaţiuni deoarece „de acolo a provenit cea mai mare parte a traficului” , deci cu atât mai mare este meritul actualului guvern de la Chişinău de a inversa motoarele şi de a organiza centralizarea luptei împotriva traficanţilor.

Să sperăm că activitatea centrului de la Chişinău va fi o reuşită notabilă, reuşind să ofere autorităţilor naţionale din diverse State Membre informaţiile necesare destructurării din timp sau chiar acţiunii preventive împotriva unor asemenea reţele. Poate vor informa şi pe colegii români, ceea ce cred că ar fi promiţător şi util, mai ales că documentaţia poate fi livrată pe româneşte, uşor de accesat chiar şi în rezumat.

Dar credeţi că va exista vreodată o informare făcută de miniştrii de resort despre situaţia în acest domeniu din România, măcar cu descrierea  problemelor existente în zona de frontieră? Sau asemenea trafic nu există, n-a existat şi nici nu va exista deoarece nimeni nu trebuie deranjat de întrebări?