Teleshopping de prost gust: putem vorbi de o „Afacere a vaccinurilor”?

În istoria românilor, au fost multe afaceri controversate din care statul român a pierdut: Afacerea Stroussberg, Afacerea Hallier şi Afacerea Skoda. Prima era legată de construcţia căilor ferate, a doua de modernizarea Portului Constanţa, a treia de înzestrarea Armatei cu armament greu. În toate aceste afaceri, statul român a pierdut şi a pierdut enorm.

I-au fost condiţionate independenţa în schimbul închiderii afacerii Stroussberg, defavorabil pentru noi şi împrumuturi externe în schimbul încetării pretenţiilor pentru cel de al doilea scandal. În cazul afacerii Skoda, nota de plată a jafului a fost decontată tragic. Armata Română a plătit cu grele jertfe umane la Cotul Donului şi la Stalingrad unde soldaţii români luptau cu mâinile goale în faţa tancurilor sovietice. Din spate, dacă se retrăgeau, i-ar fi ciuruit mitralierele SS-ului nazist.

Recent, DNA a declanşat o anchetă „in rem”, legată de achiziţionarea vaccinurilor. Comunicatul oficial spune: „Pe rolul DNA a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri anti-COVID19, de la declanşarea pandemiei până în prezent.  Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă (“in rem”), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”.

 România a comandat 120 milioane de doze de vaccin. Este o cantitate imensă, având în vedere că România are o populaţie de aproape 6 ori mai mică. În prezent, din surse neoficiale se ştie că peste 5 milioane de români au plecat din România, în Diaspora.

Aşadar din 18 milioane de cetăţeni înscrişi în listele electorale, 5 sunt în afară. Rămân aşadar 13 milioane de români. Nu luăm ân seamă copiii sub 12 ani şi adolescenţii sub 17-18 ani.

Premierul Florin Cîţu, întrebat de presă cât au costat cele 120 milioane de doze de vaccin a răspuns ca un şcolar care ştie întrebările înainte de examen. A spus că ele au fost comandate în tranşe, pentru o perioadă de 2 ani, iar plata se va face la final. Sincer, acest răspuns forţat nu poate fi adevărat. În mod cert, a fost convenită o sumă care va pleca din bugetul şi aşa sărăcit al României. Că se va plăti pe loc sau în tranşe, este clar că se va plăti. Este clar că nu va fi o sumă mică. Iar când achiţi în rate, plăteşti mai scump decât dacă vei cumpăra cu banii pe loc.

Se pune problema că 2 milioane de doze au expirat. Nu mai luăm în calcul dozele manipulate, depozitate greşit, la temperaturi neconforme. Nu mai luăm în calcul că numai un vaccin se face în doză unică. Chiar şi cu doza de rapel inclusă, cantitatea comandată, deci cumpărată până la urmă este cu mult peste cât avea nevoie România. Ba chiar Guvernul României a oferit 100 000 vaccinuri Republicii Moldova. Până în iulie anul acesta, România a donat Republicii Moldova peste 614 000 doze de vaccin. Un gest frumos, până la urmă. România a decis să trimită prin revânzare 200 000 doze de vaccin, lunar, la Chişinău (https://www.digi24.ro/stiri/externe/maia-sandu-s-a-vaccinat-anti-covid-cu-serul-astrazeneca-am-primit-vestea-din-partea-romaniei-ca-vom-avea-mai-mult-vaccin-1520567). Aşadar, într-un an, România vinde Chişinăului 2 400 000 doze. România a mai donat 450 000 doze de vaccind Coreii de Sud (https://www.g4media.ro/romania-doneaza-republicii-coreea-450-000-de-doze-de-vaccin-moderna.html). Şi tot mai rămân doze de vaccin.

Eu mă întreb, dacă aceste vaccinuri au anumite standarde de păstrare, la anumite temperaturi, cum erau ele păstrate în Piaţa Obor, parcările Mall-urilor sau în Piaţa Constituţiei? Sau prin parcările din ţară pe unde s-au făcut vaccinări publice, televizate, mediatizate?

Mai nou, autorităţile române au mai luat o decizie. Profitând de faptul că Agenţia Europeană pentru Medicamente a mărit valabilitatea vaccinului Phizer de la 6 luni la 9 luni, pentru loturile depozitate în centrele naţionale la temperaturi cuprinse între -90 grade Celsius şi -60 grade Celsius, autorităţile române au profitat să prelungească din pix valabilitatea unor doze. Adică să scadă numărul dozelor expirate.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a emis următorul comunicat: „In urma analizării datelor noi de stabilitate, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a extins de la şase luni la nouă luni perioada de valabilitate pentru vaccinul Comirnaty produs de compania Pfizer/BioNTech. Această decizie se aplică şi loturilor fabricate şi eliberate anterior datei de 10 septembrie, depozitate în centrele naţionale la temperaturi cuprinse între -90 grade Celsius şi -60 grade Celsius(...)

Documentul a fost transmis ieri direcţiilor de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti pentru punerea în aplicare a prevederilor punctuale prevăzute în acest sens. În urma acestei decizii, dozele de vaccin Comirnaty aflate pe lanţul de temperatura ultra joasă (intre -90 grade Celsius şi -60 grade Celsius) în depozitele naţionale au un termen de valabilitate extins, cu trei luni, până cel mai devreme la finalul acestui an.”

Oare ştim noi cum s-au păstrat aceste doze care au acum valabilitatea prelungită? Oare de ce încearcă autorităţile să zorească românii spre vaccinare? Nu cumva vor să administreze acele doze de vaccin a căror valabilitate s-a prelungit „miraculos” din pixul autorităţilor?

La Craiova, studenţii la Medicină au parte de bătaia de joc a autorităţilor. Pentru că ei trebuie să urmeze cursuri în format fizic, aceştia s-au înghesuit în faţa unui cort care făcea teste. Deci, cum vor putea să se testeze toţi până mâine când va începe oficial anul universitar? Aşadar, este o altă formă de a determina oamenii să aleagă vaccinarea.

De ce restrâng dreptul la circulaţie al nevaccinaţilor, dreptul de a-şi exercita munca? Vorbim de artişti, scriitori a căror muncă de creaţie este cunoscută la evenimente publice care au loc în spaţii închise. Nimeni nu merge să se vaccineze doar pentru a merge la un concert sau la o lansare de carte. În plus, multe evenimente culturale erau în restaurante, în sălile de conferinţe ale hotelurilor. Acestea fiind închise chiar şi pentru vaccinaţi, unde să se ţină acele evenimente?

Pe 5 octombrie 2021, Guvernul Cîţu va trebui să treacă proba moţiunii de cenzură. Premierul era foarte sigur pe el. Chiar şi azi a a spus că protestul de aseară din Piaţa Universităţii şi cel din Piaţa Victoriei au fost „cinice”. Probabil, Florin Cîţu speră ca Preşedintele Klaus Iohannis să introducă starea de urgenţă, pe care Parlamentul să o aprobe. Cu siguranţă, mulţi parlamentari şi-ar putea negocia votul pentru starea de urgenţă. Mulţi îşi vor confecţiona o opinie că slujesc interesul naţional.

Starea de urgenţă a mai fost votată o dată şi în martie 2020. Nu este nicio surpriză să reapară acum. Până la proclamarea stării de urgenţă, restricţiile şi carantinarea puteau începe la atingerea ratei de 3 infectări la 1 000 locuitori. Ideea este că Guvernul ar rămâne chiar şi interimar, iar multe drepturi şi libertăţi ar putea fi restrânse. Dacă statul a eşuat cum susţinea Preşedintele României, starea de urgenţă ar putea fi o soluţie de a trece unele instituţii sub administrarea temporară a Armatei. În timpul stării de urgenţă, protestele sunt interzise. În plus, Justiţia se va ocupa numai de probleme de extremă urgenţă, multe anchete şi procese fiind suspendate. Practic, până la sfârşitul anului, Guvernul Cîţu ar putea rămâne.

Aşadar, de ce medicii, profesorii şi alte categorii sunt reticenţi la vaccinare? Un posibil răspuns ar fi că Guvernul a făcut o campanie de promovare a vaccinării ca pe un teleshopping agresiv şi de prost gust. La multe sesiuni de teleshopping ţi se prezintă produse minune. Cazi în capcană, cumperi şi ai surpriza că produsul nu are nici pe departe calităţile descrise agresiv în reclamă.

Cu vaccinurile cum procedăm? Multe persoane vaccinate s-au îmbolnăvit iar formele nu au fost dintre cele uşoare. Cum explică autorităţile? Românii ştiu că atunci când eşti obligat la a cumpăra un produs, e clar că produsul acela e luat de stat şi vândut cu forţa. Cam aşa este şi în cazul vaccinului. El a fost cumpărat pe banii noştri, ai contribuabililor de autorităţi care au avut votul românilor în spate. Acum, vin anchetatorii şi întreabă de ce ai numai 5,4 milioane de vaccinaţi şi 120 milioane doze comandate?

Nu cumva se încearcă mărirea artificială a numărului de vaccinaţi? Dacă deschizi orice curs de etică medicală, acolo scrie că după Al Doilea Război Mondial, prin Codul de la Nurnberg din 1946, s-a decis că oamenii nu pot fi supuşi forţat unor experimente medicale. Acum câţiva ani, ONU şi UNESCO au aprobat că „nimeni nu poate fi obligat să urmeze un tratament specific” (https://www.clujust.ro/sinteza-a-instrumentelor-internationale-care-interzic-vaccinarile-obligatorii/). În plus, se prevede că „drepturile individuale sunt garantate asupra drepturilor colective”.

Am mai afirmat şi afirm încă o dată. Nu sunt o antivaccinistă. Până în prezent am toate vaccinurile care s-au făcut în cadru organizat în România, dar pe mine această campanie de vaccinare nu m-a convins. Nu îndemn pe nimeni, nici să se vaccineze, nici să nu se vaccineze. Fiecare are dreptul să decidă singur asupra propriei persoane. Ar mai trebui să spun autorităţilor, Premierului şi Guvernului că oamenii au nevoie, în primul rând, pentru a depăşi această iarnă de condiţii decente de trai, asta însemnând: alimente, medicamente, preţuri accesibile la utilităţi, condiţii demne de transport, salarii şi pensii care să acopere nevoile de bază şi să garanteze un nivel de viaţă demn şi care să nu lezeze demnitatea umană, alocaţii pentru copii care să le permită un minim de posibilităţi de viaţă şi educaţie. Dar când la noi în România, salariile, pensiile, alocaţiile au îngheţat, iar preţurile explodează la propriu, nu credeţi dragi autorităţi publice şi demnitari ai României că oamenii pe care încercaţi să-i vaccinaţi cu orice preţ acum pentru a le proteja viaţa, vor fi loviţi de două flageluri mai ucigătoare decât Covid 19 şi pentru care nu există vaccin? Acestea sunt înfometarea şi îngheţul de frig în case. Pentru aceste flageluri, orice stat trebuie să construiască politici viabile şi durabile. Dacă pe vremea lui Nicolae Ceauşescu românii aveau bani în buzunare dar îngheţau de frig şi nu aveau alimente în magazine, acum, românii nu vor avea bani în buzunare, vor leşina slăbiţi în faţa magazinelor pline cu de toate şi a ofertelor tentante care vor fi. Vedeţi ce se întâmplă deja în Marea Britanie? Cozile de la benzină, rafturile goale ale magazinelor din România anului 1989 îmi revin în minte. Numai că Marea Britanie se pretinde una din ţările capitaliste de top, iar britanicii se revoltă că au bani şi nu-i pot folosi pentru a trăi. Românii nu mai au bani, abia au supravieţuit iarna trecută. Ce aveţi de gând cu noi românii, domnilor politicieni?

Cum veţi răspunde în faţa proceselor intentate de românii cărora le încălcaţi şi le veţi încălca drepturile în continuare?