SUA şi statele occidentale – tot mai displăcute de către ruşi, dar simpatizate de către români

La finalul lunii februarie se împlineşte un an de la izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, generat de anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă. De la acel moment şi până astăzi, toate eforturile întreprinse de către oficialii celor două tabere implicate în conflict, precum şi demersurile liderilor occidentali în direcţia detensionării disputei au dat greş.

Nu pentru că Ucraina şi statele occidentale nu ar fi fost deschise negocierilor, ci mai cu seamă pentru că Federaţia Rusă a sabotat constant toate diligenţele diplomatice al căror scop era acela de a aplana conflictul. Acordul de astăzi de la Minsk pare, la prima vedere, o victorie a vocii raţiunii, iar implementarea sa cu succes va depinde de părţile semnatare, de Rusia şi Ucraina în mod special.

Despre cauzele, interesele şi implicaţiile războiului ruso-ucrainean s-au avansat multe ipoteze şi scenarii. Cert este însă că elementul comun surprins în majoritatea analizelor este poziţia de forţă a Federaţiei Ruse. Ea a fost explicată, de obicei, prin două tipuri de interpretări. Pe de o parte, prin prisma ambiţiilor lui Vladimir Putin. O eventuală concesie în acest conflict ar fi percepută drept un semn de slăbiciune, lucru care pentru Rusia şi Putin ar însemna o slăbire a autorităţii. Pe de altă parte, explicaţia “clasică” ţine de imaginea imperialismului rusesc (declinată sub diverse titulaturi – neoimperialism, postimperialism), încă puternic impregnată în referenţialul majorităţii cetăţenilor ruşi.  

Liantul celor două interpretări este reprezentat de percepţia anti-occidentală tot mai pronunţată în rândul opiniei publice din Federaţia Rusă. Când 81% dintre ruşi au o opinie proasta sau foarte proastă despre Statele Unite ale Americii, de aproape două ori mai multi decât în urmă cu un an, iar 71% din populaţie se raportează negativ la statele europene, adică dublu faţă de acum un an – http://www.vox.com/2015/2/9/8005833/russia-anti-american – atunci este evident că Vladimir Putin are un capital consistent care îi permite să joace cartea unei diplomaţii care nu lasă loc concesiilor în raport cu Ucraina şi cu puterile occidentale.

În această cheie trebuie “citite” şi recentele ieşiri publice ale lui Vladimir Putin care nu a ezitat să ameninţe Ucraina cu noi represiuni şi chiar cu declanşarea unui război în toată regula. Cât timp are de partea sa majoritatea covârşitoare a populaţiei ruse, liderul de la Kremlin nu va ezita sa marşeze pe aceeaşi linie dură de negociere, mai ales că, potrivit unui sondaj realizat de VTSIOM, 63% din populaţia rusă se asteapta la amplificarea tensiunilor în conflictul cu Ucraina.

Dacă percepţia ruşilor faţă de celelalte state europene şi SUA tinde să se negativizeze pregnant în contextul conflictului din Ucraina, simpatia românilor faţă de statele occidentale se află pe un trend ascendent, aşa cum o arată un sondaj Inscop realizat în iulie 2014. Astfel, ţările occidentale şi în special cele reprezentative pentru Uniunea Europeană se bucură în rândul românilor de o percepţie fundamental pozitivă. 84,3% declară că au un sentiment pozitiv legat de Germania, 83,5% legat de Marea Britanie, urmează Spania (83,2% pozitiv), Italia (81%), Olanda (79,3%), Franţa (77,9%). Germania şi Marea Britanie sunt ţări simbol pentru spaţiul european, dar şi destinaţii de muncă foarte apreciate de români (începutul anului 2014 „deschizând” mai larg şi porţile Marii Britanii). Spania şi Italia sunt ţări care, deşi se confruntă cu o criză prelungită, beneficiază de un număr semnificativ de lucrători români şi de ataşamentul acestora. În plus, sunt şi destinaţii tipice de vacanţă. Olanda este şi ea o ţară importantă pe harta investiţiilor străine în România şi pe harta destinaţiilor de muncă. Statele Unite au o cotă  de popularitate de 77,5% - cea mai mare dintre statele non-UE din listă, simpatia românilor faţă de SUA nemaifiind de mult o surpriză. Cea mai prost plasată ţară UE rămâne însă Ungaria (40,4%). Alte ţări non-UE care prezintă un grad bun de percepţie pozitivă în rândul românilor sunt Japonia (74%), Republica Moldova (68,8% - scor obţinut clar datorită legăturii istorice cu România şi China (64,3%).

Acelaşi sondaj releva că nu mai puţin de 51,4% dintre români se raportează mai degrabă negativ faţă de Federaţia Rusă. Dincolo de gradul redus de simpatie al românilor faţă de Rusia, care poate fi explicat inclusiv din prisma relaţiilor istorice mai vechi sau mai recente, percepţia Rusiei este agravată şi de tulburările din ultimul an din Ucraina.

O imagine actualizată a cotei de simpatie de care se bucură diferitele ţări în percepţia românilor va fi disponibilă săptămâna viitoare prin intermediul Barometrului Inscop – Adevărul despre România, mai ales că ultima jumătate a anului 2014, dar şi începutul lui 2015 au consemnat o serie de evenimente care au influenţat  percepţiile românilor. Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, atentantele teroriste din Franţa sau escaladarea violenţelor din Ucraina vor fi probabil repere ce vor determina redesenari ale percepţiilor vizavi de celelalte state.