SUA recunosc formal rolul României de pilon strategic aliat la Marea Neagră

În noaptea de 25 octombrie, în fața Subcomisiei pentru Europa și cooperarea de securitate regională din cadrul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite ale Americii, a avut loc o audiere în vederea evaluării Strategiei Departamentului de Stat pentru securitatea Mării Negre și a acțiunilor pentru aplicarea ei pe teren.

FOTO Shutterstock

Asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien, în numele executivului american, a prezentat cele 5 direcții majore de sprijin și contribuție americană în regiune – politic, securitar, economic, energetic și de întărire a democrației, subliniind rolul central al României în întărirea rezilienței democratice în regiune și notând: „nu puteam cere un aliat și un partener mai bun decât România”. Pe de altă parte, Foreign Policy sub semnătura lui Maximilian Hess de la Foreign Policy Research Institute, notează rolul tot mai important al României pentru întreaga lume dar avertizează că țara noastră este într-un punct de inflexiune critic.

O Strategie americană pentru Marea Neagră

Prezentarea în Congres este departe de a reprezenta o Strategie de securitate americană pentru Marea Neagră, pe care Departamentul de Stat încă o lucrează și la care Atlantic Council of the US participă. Mai degrabă a reprezentat un crochiu și un raport de activitate al Executivului american către subcomisia condusă de senatorul Jeanne Shaheen, care și-a făcut un titlu de apărător al situației din Regiunea Extinsă a Mării Negre și promovare a României în Congresul SUA. Nu mai puțin important, având în vedere marile amenințări din regiune, raportul prezentat în cadrul audierii publice dă indicații majore despre stadiul preocupărilor și direcțiile în care acționează America la frontiera din Flancul Estic de la Marea Neagră.

De altfel, James O’Brien a asumat că prezintă doar abordarea administrației americane față de Regiunea Mării Negre pe care America o recunoaște ca regiune de importanță geostrategică de multă vreme prin prisma prezenței a trei state NATO la litoralul său dar și prin coridorul de transport de bunuri pe care-l reprezintă, inclusiv cel al cerealelor ucrainene către piețele lumii. Resursele energetice semnificative ale Mării Negre se constituie în principalele argumente ce întăresc acest statut față de care SUA s-a angajat în cooperarea cu partenerii pentru o regiune a Mării Negre sigură, prosperă, inter-conectată și liberă de amenințările la adresa integrității teritoriale a statelor regiunii și de coercițiile de natură economică.

Strategia la care se referă asistentul secretarului O’Brian, prezentată Congresului în luna iunie, conține cinci arii de acțiune: angajarea politică și diplomatică a SUA în regiune; cooperarea în domeniul securității naționale și postura NATO în Flancul Estic de la Marea Neagră – cu referiri directe la amenințarea rusă și acțiunile Rusiei de distrugere a economiei ucrainene și tiruri cu rachete și drone pentru a distruge porturile ucrainene, atacuri la adresa navelor comerciale dar și amenințarea comerțului liber pentru toate statele litorale; cooperarea economică regională, acolo unde SUA cooperează cu UE pentru întărirea Solidarity Lanes și a coridoarelor de transport de bunuri, inclusiv sau în primul rând cerealele ucrainene; securitatea energetică, o temă ce are România în prim plan pe toate dimensiunile – SMR, centrala Cernavodă, off shore; și reziliența democratică necesară cu precădere statelor aspirante la deschiderea negocierilor cu UE, Republica Moldova și Ucraina.

Rolul României în strategia americană: pilon și partener central

Strategia, în forma de crochiu prezentată la audiere, exclude multe dintre problemele regiunii și se rezumă strict la România, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova. Turcia, actor major în regiune cu propriile sale relații complexe cu SUA, statele din Caucazul de Sud – Georgia, Armenia, Azerbaidjan – Rusia însăși cu acțiunile sale complexe în regiune - sunt complet absente din prezentare, de unde și simplificarea tematicii expuse. Nici apărarea exploatărilor off shore din Zonele Economice Exclusive ale statelor inclusiv membre NATO nu este tratată explicit. Dar acest fapt nu diminuează cu nimic rolul României, citată de nu mai puțin de 11 ori în raport, practic la fiecare temă și subiect(numai Ucraina e menționată de 13 ori, cu precădere la dimensiunea de context, nu de acțiune directă a SUA în regiune și vizând Ucraina).

Mai întâi, la componenta angajamentului politic și diplomatic al SUA în regiune, e menționată vizita în România a lui O’Brian însuși, cu scopul de a asigura tranzitul cerealelor ucrainene prin România, în septembrie, în timp ce trimisul special al Președintelui SUA pentru încălzire globală, John Kerry, a călătorit la București la Forumul Inițiativei celor Trei Mări unde, se menționează, s-a întâlnit cu premierul român Marcel Ciolacu. Apoi la capitolul cooperării regionale de securitate, sunt menționate cele patru grupuri de luptă multinaționale noi din Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, dar și finanțarea militară pentru România și Bulgaria în ultimii doi ani fiscali, înființarea unei noi Brigăzi de Luptă în România care a triplat numărul de militari americani din țara noastră.

Evident că tot ceea ce este legat de componenta de apărare colectivă intră în siajul și responsabilitatea NATO, nu reprezintă doar contribuție bilaterală a SUA, iar referirea de bază este la prevederile declarației finale a summitului NATO de la Vilnius, Conceptul Strategic al Alianței de la Madrid, anul trecut și menționarea regiunii Mării Negre drept regiune de interes strategic a NATO. La capitolul securitate economică, temele principale se referă la construirea rezilienței în fața influenței maligne a Rusiei și a companiilor de stat ruse prin investiții în infrastructură (300 mln dolari în Fondul de Investiții al Inițiativei celor trei Mări), analiza surselor de investiții(proprietarii reali ai companiilor și avertismente când ele vin din surse maligne sau legate de state sancționate sau cu probleme de comportament prin constrângeri și creștere a dependențelor) și susținerea transparenței în achizițiile publice.

Parteneriatul cu Uniunea Europeană este crucial în această regiune, ca și coordonarea cu UE, România, Republica Moldova și Ucraina pentru tranzitul și creșterea exporturilor de grâne către terțe destinații de pe piața globală, se menționează în raport. La capitolul securității energetice este menționată cu preponderență România, prin sprijinul EXIM Bank de 57 milioane de dolari pentru studiile de fezabilitate la extinderea centralei nucleare Cernavodă - un proiect care susține circa 200 de noi locuri de muncă în Texas și Illinois – și angajamentul DFC și EXIM prin semnarea scrisorilor de interes pentru 4 miliarde de dolari în dezvoltarea proiectului SMR – reactor modular mic, în România.

Asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien a evocat vizita sa de luna trecută de la Constanța, la întâlnirea tehnică cu oficialii din România, Ucraina, Republica Moldova și UE dedicată accelerării exporturilor de cereale ucrainene. A fost cea de a doua vizită a sa în România pe această temă numai anul în curs și a apreciat angajamentul și capacitatea țării noastre de a lucra în sprijinul Ucrainei.

Rusia ca forță disruptivă în Marea Neagră

Rusia este menționată în raportul Departamentului american de Stat în fața Congresului drept principala forță disruptivă din regiunea extinsă a Mării Negre, lucru demonstrat prin războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei, fiind numită chiar unica și cea mai importantă amenințare la adresa unei regiuni pașnice și sigure. Sunt menționate atacurile cu drone și rachete la adresa infrastructurii maritime, porturile și infrastructura de depozite de cereale a Ucrainei. Amenințarea de a lovi nave comerciale în Marea Neagră este, de asemenea, prezentă ca și obiectivul de a distruge economia Ucrainei și înlocuirea cerealelor ucrainene de pe piețele globale cu exporturile ruse, în timp ce terorizează poporul ucrainean prin aceste lovituri.

Astfel, acțiunile maligne ale Rusiei nu impietează doar asupra Ucrainei, economiei și exporturilor sale, dar amenință securitatea statelor litorale și afectează fundamental libertatea de navigație pe Marea Neagră. Totuși, raportul menționează că lucrurile s-au balansat în favoarea Ucrainei și că noua oportunitate creată ajută la deschiderea comerțului vital și a rutelor de navigație noi care înfrâng eforturile lui Putin de a distruge economia ucraineană, cu referire la noile coridoare de tranzit prin apele teritoriale ale statelor litorale din Vestul Mării Negre, inclusiv ale României.

Securitatea energetică promovată de către Statele unite în regiunea Mării Negre este tot urmare a importanței revelate de războiul de agresiune al Rusiei, de unde nevoia de diversificare a surselor, rutelor și tipurilor de energie. SUA a adoptat acțiuni pentru a sprijini diversificarea surselor de energie și interconectările regionale, dar și extinderea surselor curate de energie - solară, eoliană, convențională și nucleară prin SMR. Raportul notează faptul că în luna noiembrie SUA va anunța un nou Proiect Phoenix pentru a crește securitatea energetică a regiunii. De acest punct se leagă solicitările Casei Albe pentru fondul de 105 miliarde de dolari destinat și sprijinirii Ucrainei să-și modernizeze infrastructura energetică și conectările cu UE cât mai repede posibil. Fondurile suplimentare sunt esențiale și pentru a întări infrastructura de export din Marea Neagră și pentru deschiderea rutelor pentru a relansa economia Ucrainei ca parte esențială a unei Strategii mai largi de Securitate la Marea Neagră.

Pentru toate statele din regiune, SUA propun întărirea rezilienței democratice cu țintă în combaterea corupției și luptă împotriva dezinformării. Astfel sunt create instrumentele și pârghiile necesare pentru a contracara eforturile destabilizatoare ale Kremlinului, un rol esențial revenindu-i Global Engagement Center al Departamentului de Stat prin sprijinul la adresa libertății presei, jurnalismului de investigație și alfabetizării media a populației. Iar NATO rămâne principalul instrument de apărare colectivă, care își exercită rolul prin investițiile în exerciții comune, asigurarea sprijinului și asistenței de securitate și nevoilor de modernizare a apărării. Raportul menționează și angajamentul Statelor Unite de a asigura libertatea de navigație pe Marea Neagră după ce NATO a arătat implicarea în apărarea integrității teritoriale a membrilor săi din regiune, inclusiv România.

Aceste ultime mențiuni din raport sunt de extremă importanță pentru țara noastră, având în vedere nevoia unui trafic corect și liber Nord-Sud, implicând porturile ucrainene, dar și Est-Vest, între litoralul georgian și românesc pentru dezvoltarea economică și tranzitul mărfurilor în regiune, în beneficiul statelor litorale. Implicarea SUA și a NATO în libertatea de navigație este cel puțin egală cu împrumutul de către Alianță, până la cumpărarea de către România, a celui mai eficient sistem de apărare antidronă pentru a contracara resturile sau dronele rătăcite de Rusia în atacurile sale asupra porturilor ucrainene chiar și după protestele diplomatice oficiale ale țării noastre în legătură cu lovituri atât de aproape de frontiera noastră și a NATO.

O notă preocupantă este cea relevată concomitent cu raportul de către Foreign Policy care, după ce recunoaște rolul crucial al României pentru lume, avertizează asupra exploziei de populism, naționalism și pro-rusism într-o țară care, altfel, ar avea multe de pierdut și are o istorie contondentă cu Rusia. Aici ar fi punctul de inflexiune și în perspectiva alegerilor de anul viitor care vor consemna, în lumina reflectoarelor și privirile tuturor, gradul de încredere al românilor în aceste formațiuni politice anti-europene și eurosceptice, populiste și anti-ucrainene, naționaliste și pro-ruse.