Stelian Tănase –primul scandal

0
0

Desemnarea d-lui Stelian Tănase în calitate de director general interimar al SRTV nu a generat prea multe reacţii binevoitoare din partea mediilor politice şi intelectuale autohtone.

Presa favorabilă majorităţii useliste a preferat mai degrabă să tacă ori să reacţioneze moderat, în vreme ce mediile de informare cu simpatii de dreapta au publicat sau republicat, destul de rapid, felurite documente de natură să avertizeze că dl. Tănase nu va fi deloc persoana ce va garanta şi asigura mult dorita independenţă a TVR faţă de puterea politică ce i-a oferit, fie şi numai temporar şi cu promisiuni nu tocmai ferme de definitivare pe post, o importantă demnitate publică plus un salariu consistent de natură să se regăsească şi în cuantumul viitoarei pensii.

 Au fost puse în circulaţie înregistrări ce îl arată pe dl. Tănase un executant fidel, ruşinos de obedient, al ordinelor fostului său patron de la Realitatea tv, Sorin Ovidiu Vântu, ori postări de pe blogul personal în care, cu doar câteva zile înainte de a fi numit în fruntea instituţiei din Calea Dorobanţi, aceluiaşi Stelian Tănase i se părea mai mult decât firesc ca noul PDG al SRTV să acţioneze drept agent electoral al USL. Alţi contestatari, încă şi mai radicali, odinioară amici şi tovarăşi de GDS ai d-lui Tănase, organizaţie de care actualul director interimar al TVR s-a despărţit mai de voie-mai de nevoie, atunci când a ieşit din front şi, din convingere ori de dragul banilor, a părăsit  corul aplaudacilor bezmetici ai preşedintelui Traian Băsescu, au pus la îndoiala mai tot ceea ce a făcut din 1990 încoace fostul lor comiliton.

Contestatarii şi-au reamintit că, înainte de 1990, dl. Tănase a fost un mic culturnic la Casa de cultură a studenţilor “Grigore Preoteasa”. Carevasăzică, s-a învârtit prin mediile uteciste şi aseciste. Nu a mai contat calitatea de membru fondator al GDS, s-au uitat ori reinterpretat articolele anti-FSN, anti-comuniste şi anti-Ion Iliescu scrise de Stelian Tănase la începutul anilor ‘90, cât a fost primul redactor şef al revistei 22, dar şi după aceea, tot la fel cum s-a şters din memoria unora activitatea politică în PNL sau în fostul PAC ori aceea de parlamentar de opoziţie.

Au fost reevaluate, şi nu tocmai în sens pozitiv, în bun obicei românesc, cărţile d-lui Tănase, calităţile sale de istoric al comunismului, s-au găsit pe neaşteptate erori ori superficialităţi de documentare şi de redactare în conţinutul acestora. Prezenţa lui Stelian Tănase în Comisia Tismăneanu, cea ce a redactat Raportul final pe baza căruia preşedintele Traian Băsescu a condamnat, la finele anului 2006, comunismul, a fost la rându-i supusă unor controverse retroactive.

Ceea ce i s-a întâmplat lui Stelian Tănase în ultimele două luni, ca prelungire şi îngroşare a unei marginalizări şi expulzări de dată ceva mai veche, seamănă perfect cu ceea ce a păţit un alt intelectual evacuat din rândul lor de partizanii doar în vorbe ai dialogului social sau de altă natură, dl. Sorin Ilieşiu. Sau, încă şi mai devreme, dl.Gabriel Andreescu.

 Până mai ieri, am privit cu prudenţă şi trist-amuzat atacul dezlănţuit împotriva lui Stelian Tănase. Am încercat să fac abstracţie de umbrele din trecutul său, umbre ce nu îmi erau chiar necunoscute. Nu i-am pus în cârcă noului director general calitatea mai mult decât îndoielnică, vetustul acuzat al programelor difuzate de TVR în noaptea Anului Nou sau în primele zile ale lui 2014. Care, cu excepţia transmisiei Concertului Filarmonicii din Viena, au lăsat impresia de improvizat, de croit pe colţul mesei şi de ciorbă chioară şi reîncălzită. De ele au a se ruşina fostul PDG, Elwis Săftoiu, dar şi neclintiţii din posturi precum ambuscatul Cristian Zgabercea, neinspiraţii Gabriel Gherghescu sau Liana Săndulescu ori netalentata înţepată Irina Radu.  

Speram că dl. Stelian Tănase, odată intrat în pâine, cum se zice, să procedeze astfel încât să contrazică profeţiile sumbre apărute îndată după numirea sa.

M-am înşelat. Se pare că, între timp, dl. Tănase a primit asigurări din partea PNL, poate chiar din partea întregului USL, că va fi definitivat pe post, loc de unde va ieşi la pensie dacă se comportă bine, va fi cuminte şi ascultător şi va face ceea ce a scris pe blog că trebuie să facă orice şef al SRTV. Aşa că, încă de pe acum, a început să îşi ia măsuri ca viaţa lui în fruntea TVR să fie ceva mai fără griji decât cea a predecesorului său. Nu debarasându-se, aşa cum ar fi firesc, de Irina Radu sau de Cristian Zgabercea, de Gabriel Gherghescu, de Liana Săndulescu, de Răzvan Bucuroiu, cu toţii vinovaţi şi co-părtaşi la degringolada estetică, etică şi financiară a TVR din vremea lui Elwis Săftoiu, ci convingând Comitetul director al TVR, adică chiar pe sus-numiţii, dar şi pe alţii asemenea lor, să adopte o hotărâre discutabilă din punct de vedere legal privitoare la persoanele ce îi vor putea reprezenta pe salariaţii instituţiei din Calea Dorobanţi în viitorul Consiliu de Administraţie. Asta dacă nu cumva chiar respectivii l-au convins pe dl. Tănase să susţină şi să impună o soluţie nicidecum demnă, care i-a adus directorului interimar numai neplăceri. Un motiv în plus ca imediat ce se va vedea şef cu acte în regulă Stelian Tănase să le semneze celor în cauză actele de lăsare la vatră şi foile de drum aferente.

Hotărârea a fost percepută de opinia publică şi de felurite organizaţii civice sau profesionale ca fiind una anti-Valentin Nicolau. Fostul PDG din vremea guvernării Năstase, ales cu o majoritate covârşitoare de voturi de salariaţi în vechiul CA, a fost unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai lui Elwis Săftoiu, dezvăluind consecvent matrapzlâcurile acestuia pentru care firesc ar fi ca cetăţeanul în cauză să dea acum explicaţii, dacă nu chiar mai mult decât atât.  

image

Unde mai pui că interimarul de azi mai are un dinte împotriva PDG-ului de odinioară. În 2003, Valentin Nicolau i-a scos din grilă lui Stelian Tănase, din câte se spune la dorinţa PSD, emisiunea Maşina de tocat pe care o realiza unde altundeva decât la TVR. Decizia de atunci a d-lui Nicolau a fost aspru contestată exact de cei ce sunt azi critici acerbi ai d-lui Tănase. Sic transit...

Da, e adevărat. Dl. Nicolau nu e angajat al TVR şi pare uşor bizar ca interesele salariaţilor să fie reprezentate în viitorul CA de un extraneu. Deşi poate că tocmai această însuşire să reprezinte garantul că angajaţii TVR ar avea un reprezentant independent şi puţin supus unor presiuni administrative. Că alesul lor nu va fi unul de gumilastic, aşa cum s-a dovedit Sorin Burtea, aliat necondiţionat, dar gras recompensat pentru asta  al lui Elwis Săftoiu. Nu e deloc neinteresant să ne reamintim că unii dintre componenţii actualului Comitet Director au dobândit funcţii de decizie în TVR, deşi până a fi aduşi direct ca şefi sau şefuleţi cam rupseseră legătura ori trădasera instituţia unde şi-au început cariera. E cazul aceloraşi profesionişti ai răului şi nepriceperii care sunt Irina Radu ori Cristian Zgabercea.

Indiferent de supoziţii ori de explicaţii, prima decizie majoră emanată în TVR din voinţa ori doar cu semnătura d-lui Stelian Tănase nu e una de natură să genereze prea mult optimism. Ea ne arată un Stelian Tănase oportunist, pus pe căpătuială, autoritar, manipulator, nedemocrat, resentimentar, doritor de linişte şi de obedienţă. Or, TVR are nevoie, la ora actuală, de cu totul altceva.

Dl. Stelian Tănase a refuzat, pentru moment, orice dialog cu presa. A intrat, carevasăzică. în silenzio stampa, uitând că e şef peste o instituţie publică, al cărei rost e comunicarea. Că e platit aşa gras cum e plătit din bani publici. Drept pentru care îi acord taciturnului director, cu mentalitate de fotbalist, prima gheată de noroi.   

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite