Sfârşitul iluziilor: România, înconjurată de state-problemă

România are motive serioase de îngrijorare cu privire la axa Moscova-Budapesta

Nu sunt adeptul privirii cu suspiciune la alte ţări din principiu, dar nici al naivităţii de a crede în ”prietenia dintre popoare”. Statele nu au prieteni, au numai interese, iar dacă ne uităm la interesele ţărilor vecine nouă avem motive serioase să ne îngrijorăm pe măsură ce capitalul rusesc şi interesele Moscovei construiesc în jurul nostru o menghină ale cărei consecinţe sunt greu de evaluat.

Să începem cu statul-problemă numărul unu, Ungaria, unde Putin a fost primit recent cu braţele atât de deschise încât s-au depus coroane de flori la monumentul soldaţilor sovietici care i-au măcelărit pe revoluţionarii maghiari anti-comunişti de la 1956, iar o piaţă din Budapesta va primi numele de Piaţa Moscova. Acest fapt ne dovedeşte încă o dată că istoria se rescrie mereu, iar, în acest caz, nu e spre binele României. O axă Budapesta-Moscova, aşa cum a fost consfinţită de vizita lui Putin în Ungaria, plus sumele imense de bani pe care Moscova le-a împrumutat Budapestei, justifică toate îngrijorările mele, exprimate în multe declaraţii şi editoriale anterioare, privind pericolul extremismului maghiar din Transilvania, susţinut mai nou nu doar de Ungaria, ci şi de Moscova, experta numărul unu la nivel mondial în separatismul pe criterii etnice, după cum am văzut în Ucraina.

Serbia nu e departe de Ungaria în privinţa prieteniei cu Rusia. Cu o zi înainte de a se vedea cu Putin, Viktor Orban a fost la Belgrad, probabil pentru a stabili nişte lucruri punctuale pe care să i le comunice preşedintelui rus. De altfel, şi Putin a fost în octombrie 2014 în Serbia care nu-şi ascunde simpatiile ruseşti chiar dinainte de a intra în Uniunea Europeană. Dacă adăugăm problemele minorităţii româneşti din Serbia, supuse unei asimilări violente, precum şi faptul că tocmai Gazprom este cea care a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la compania petrolieră de stat din Serbia, avem tabloul altui stat-problemă pentru România.

În Bulgaria, despre minoritatea românească nici nu se vorbeşte, aşa că avem impresia că ea nu există. Aceasta este şi dorinţa statului de la sud. Pe de altă parte, ne putem da seama cât de mare e influenţa banilor ruseşti aici dacă numărăm proprietăţile deţinute de ruşi în această ţară: câteva sute de mii, multe concentrate în zona de graniţă cu România, pentru ca încercuirea să fie clară.

Nici Marea Neagră nu mai e foarte prietenoasă de când submarinele ruseşti o vizitează frecvent, aşa că butada că marea e singurul nostru vecin bun nu mai e valabilă.

Dacă de jur împrejur suntem înconjuraţi de state-problemă, în interior suntem împresuraţi de politiceni-problemă şi de partide-clanuri care au ca scop doar acapararea puterii, conservarea acesteia şi profitul de pe urma ei, în timp ce ameninţările din afară cresc de la o zi la alta. 

În Republica Moldova, ruşii au reuşit să menţină o stare de incertitudine care nu a luat sfârşit o dată cu alegerea unui nou Guvern. Locul Republicii Moldova este lângă România, în acelaşi stat, atâta timp cât acest lucru nu se întâmplă putem garanta că e mâna Moscovei care a răpit Basarabia de la bun început şi acum nu vrea să-i dea drumul din gheare.

Mai rămâne Ucraina, mai nou foarte prietenoasă cu România de când are nevoie de noi, altfel pe aceeaşi linie a deznaţionalizării românilor din această ţară în timp ce oficialii de la Kiev ne zâmbesc şi ne promit marea cu sarea la întâlnirile oficiale. Tocmai i-am avut ca invitaţi din Ucraina pentru o conferinţă la Parlament pe Anatol Popescu şi pe Vasile Tărâţeanu, reprezentanţi ai românilor de acolo, iar veştile sunt chiar mai proaste decât de obicei. Orice declaraţii de bună intenţie ar face, statul ucrainean nu are nici cea mai mică intenţie să-şi schimbe atitudinea faţă de minoritatea românească pe care o vrea asimilată cu orice preţ.

Cu aceasta am încheiat periplul vecinilor României de jur împrejur, iar concluziile sunt amare. România este singura insulă de stabilitate într-o zonă care se afundă tot mai tare fie sub influenţa rusească, fie sub loviturile Rusiei. Şi nici noi n-o ducem prea bine din cauza clasei politice învechite care slăbeşte statul şi îl tratează ca pe o vacă de muls. Dacă de jur împrejur suntem înconjuraţi de state-problemă, în interior suntem împresuraţi de politiceni-problemă şi de partide-clanuri care au ca scop doar acapararea puterii, conservarea acesteia şi profitul de pe urma ei, în timp ce ameninţările din afară cresc de la o zi la alta.