Şcoala românească, stăpânită de corupţie şi fraude

Încă un episod în serialul fără sfârşit al corupţiei din şcoala românească. În mai multe judeţe au fost descoperite aprobări ilegale de transfer de la licee mai slabe, la altele mai bine cotate, în urma admiterii în clasa a IX-a. Campion este, ca şi altă dată, judeţul Suceava, în care 322 de cereri de transfer au fost aprobate fără motivele legale, prevăzute de cadrul legislativ.

Mai multe alte judeţe sunt în curs de cercetare, pentru acelaşi gen de aprobări, petrecute în mulţi ani anteriori. Judeţul Suceava este cunoscut pentru o adevărată “cultură” a fraudei la examene. An de an a avut la bacalaureat procente de promovare incredibile, mirobolante, de peste 90-95%. Din când în când vedem vârful aisbergului.

Acum câteva săptămâni, 34 de inspectori, profesori, directori din judeţul Giurgiu au fost trimişi în judecată pentru fraude la bacalaureatul din 2013. Multe alte procese şi anchete, unele terminate cu condamnarea profesorilor şi directorilor s-au semnalat în ultimii ani, de-ar fi să amintim doar cazul liceului Bolintineanu din Bucureşti.

Cel mai scăzut procent de promovare la bacalaureat, 45%, s-a înregistrat în 2011, după introducerea supravegherii video. Cum nu-i de crezut că atunci totul a fost corect, procentul real de promovare este 30-35%.

Nici măcar nu este în totalitate vina elevilor. Sistemul îi obligă să parcurgă traseul liceal, pentru care mulţi nu au resurse, înclinaţii, talente. Că nu toţi tinerii sunt făcuţi să ajungă doctori, savanţi sau scriitori. Ţinând cont şi de experienţă proprie, după 30 de ani petrecuţi în învăţământ, circa 35% dintre elevi parcurg liceul cu forţe proprii, fără emoţii şi cu plăcere. Restul elevilor au inteligenţa dominant aplicativ-practică, artistică, emoţională, socială etc, dar nu conceptual – teoretică, necesară parcursului liceal.

Toate diferenţele înregistrate peste acest procent sunt posibile consecinţe ale corupţiei şi fraudei, dar şi neputinţei sistemului de a genera o paletă largă de trasee educaţionale de unde elevii, profesorii sau psihologii să aleagă pe cel care se potriveşte structurii psihice, fizice şi intelectuale ale fiecărui elev.

“Conspiraţia” împotriva educaţiei, care a dus aproape toţi elevii în învăţământul superior, pentru îmbogăţirea fabricilor de diplome, a dus la milioane de diplome fără acoperire în competenţe obţinute, diplome care nu mai valorează acum nici cât cartonul pe care sunt tipărite.

Diplomele false şi plătite cu bani grei de către naivi, au reprezentat monedă curentă, de multe ori neştiută, a educaţiei din ultimii 20 de ani. Şi toate acestea au fost posibile pentru că învăţământul a fost şi este condus de politruci, de clientela de partid, pricepută la orice, dar la educaţie nu.

Aşa se explică faptul că sistemul educaţional a stat pasiv şi doar justiţia a făcut şi face, din când în când, ordine şi curăţenie. Zona de control, anchetă şi sancţiune administrativă aproape că nu există în acest sistem. Pentru că  cei mai mulţi şefi erau şi sunt interesaţi de cum să-şi tragă mai multe foloase necuvenite, nu de bunul mers al educaţiei. Consecinţa: o piaţă a muncii fără meseriaşi, de proastă calitate, neatractivă pentru investitorii români şi străini, care să stea la baza unei economii competitive şi creatoare de nivel de trai decent.

Atâta timp cât nu se revine la profesionalism, la evaluarea progresului şcolar credibil şi obiectiv, care să stea la baza salarizării şi evoluţiei în carieră, cât timp nu se pornesc motoarele motivării salariale, legată de performanţă şi rezultatele muncii, vom pluti în aceeaşi minciună, ipocrizie şi mistificare în sistemul educaţional.

Ne mulţumim cu ideea că 0,1% dintr elevi câştigă olimpiade, iar restul sunt în derivă, atât pe piaţa muncii, cât şi în viaţa socială. Gravele fapte de viol, semnalate în ultimul timp, au ca sursă tot un sistem educaţional neadecvat la realităţile sociale.

Lipsa unei educaţii importante în zona socială, a unor module şi discipline agregat, privind educaţia pentru societate, ştiinţele vieţii, aceasta este cauză importantă a faptelor antisociale care se multiplică de la un la altul.

Un sistem educaţional modest, lipsit de performanţă, reprezintă cauza eşecului în modernizarea societăţii româneşti, încă departe de standardele europene.