Radu Afrim, Ilinca Manolache, Ana Ularu şi alţi peste o sută de artişti cer Ministerului Culturii reprezentarea sectorului independent
0Am auzit, în ultimii ani şi chiar foarte recent, că artiştii, sectorul independent în general (din artele performative sau în ansamblu), ar putea ajunge să fie văzuţi de autorităţile publice – de la primării la Ministerul Culturii – dacă „ar vorbi şi ei cu cineva“, dacă „ar găsi pe cineva“ care să le pună o vorbă bună, dacă „ar face“ nişte hîrtii să ajungă „unde trebuie“.
Nişte „cineva“, eventual un „om de bine“ discret, care să pună un eveniment pe lista de proiecte prioritare, care să mai diversifice nişte comisii, care să strecoare nişte hîrtii (cît mai anonimizate, cît mai împăciuitoare, să nu se creadă, Doamne fereşte!, nu ştiu ce…) care să ajungă la masa unde se negociază legi, regulamente şi bugete – niciodată în prezenţa vreunui reprezentant oficial al independenţilor.
Pentru că, se tot spune, noi trăim în ţara lui „să vorbim cu cineva“, ţara, cum spune o prietenă, a „românismului şi nepotismului“, în care „aşa se fac lucrurile“: cu vorba bună la cîte un paznic al Sublimei Porţi. Şi pentru că aşa face toată lumea. Pentru că în ţara asta – şi-n cultura ei –, noi nu avem proceduri şi principii de funcţionare, noi avem relaţii. Şi sfînta regulă a lui „cine ţipă mai tare“. Dacă eşti prea în coada listei la ţipat, trebuie să vorbeşti cu cineva.
Însă la fel cum sectorul independent al artelor performative funcţionează într-un alt regim al creaţiei, al producţiei şi al relaţiilor de muncă, la fel, el acţionează într-un alt spaţiu etic. În care nu e foarte mult loc pentru eternele, obositoarele bizantinisme ale anului 2016.
De aceea, prin scrisoare publică de mai jos, semnată de 137 de artişti, manageri, curatori (lista de semnături rămîne deschisă), aceşti oameni activi în zona independentă a artelor performative cer, în mod oficial, ca acest sector să fie la fel de oficial reprezentat în discuţiile privind reformarea întregului sistem – inclusiv Statutul artiştilor.
Către Ministerul Culturii
În atenţia domnului Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii,
Stimate domnule ministru,
În ultimii 16 ani, sectorul independent al artelor performative s-a dezvoltat în mod spectaculos, atît în ceea ce priveşte apariţia şi diversificarea spaţiilor şi artiştilor activi pe această scenă, cît şi în privinţa ariilor pe care le acoperă, de la teatrul de artă şi spectacolul interdisciplinar, la susţinerea dramaturgiei contemporane din România, la educaţia în cultură, dezvoltarea de public, intervenţia culturală şi socială sau formarea profesională.
În foarte multe zone, sectorul independent îşi asumă misiuni nu doar artistice, ci şi de serviciu public – misiuni pe care instituţiile de spectacole subvenţionate direct de Stat nu le îndeplinesc –, începînd cu educaţia culturală, intervenţia comunitară şi diversificarea publicului. În ultimul deceniu, singurii care au dezvoltat programe şi proiecte educaţionale sau de intervenţie au fost artiştii independenţi. În ultimii opt ani, majoritatea copleşitoare dintre cei aproximativ 250 de actori care termină în fiecare an facultatea şi aleg să-şi practice profesia o fac în calitate de freelanceri, de artişti independenţi, şi un număr semnificativ de actori angajaţi în teatrele publice aleg să joace ei înşişi pe scena independentă. Acestora li se adaugă an de an mulţi absolvenţi ai liceelor de coregrafie şi ai instituţiilor de învăţămînt superior din sfera coregrafiei. Avînd în vedere reputata precaritate a acestui sector, artiştii angajaţi nu joacă în spectacolele independente pentru fastuoase cîştiguri materiale, ci pentru că acestea le oferă experienţe profesionale diferite de cele din instituţiile publice şi întîlnirea cu spaţii şi publicuri noi. În ultimii zece ani, în programul majorităţii festivalurilor de arte performative (de la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu la Festivalul de Dramaturgie Românească de la Timişoara - FEST-FDR, şi de la festivalurile de la Arad la cele de la Bacău), un procent semnificativ îl reprezintă producţiile independente. În ultimii 26 de ani, singura zonă care şi-a asumat riscul de a experimenta artistic a fost cea independentă.
O discuţie reală despre beneficiile concrete, culturale şi sociale, ale redistribuţiei riscurilor şi resurselor nu a avut loc niciodată.
Şi totuşi, în acelaşi timp, sectorul performativ independent nu a fost, pînă acum, tratat ca un partener real şi necesar în dezvoltarea politicilor culturale şi în procesul de regîndire (legislativă şi organizaţională) a distribuţiei resurselor logistice şi financiare. Statutul artistului activ pe scena independentă nu a fost niciodată privit, instituţional, altfel decît ca o anticameră a angajării pe perioadă nedeterminată într-un teatru public. Sau, în cazul artiştilor de performance care provin din dans sau artele vizuale, ca un hobby ce oferă satisfacţii de prestigiu. Protecţia socială a freelancerilor nu e asigurată şi garantată legal nici măcar atunci cînd lucrează în producţii ale instituţiilor de stat.
Organizaţiile din sectorul independent al artelor performative nu au condiţii adecvate, logistice, financiare, legale, pentru a se dezvolta, iar spaţiile independente rezistă exclusiv prin magii operate de la lună la lună. De-a lungul ultimilor ani, de fiecare dată cînd sectorul independent a cerut un cadru de funcţionare echitabil, care să-i permită o mai bună exploatare a propriului know-how, reacţia unei părţi importante a sectorului public a fost să acuze independenţii că nu vor decît bani sau acces la resursele publice.
O discuţie reală despre beneficiile concrete, culturale şi sociale, ale redistribuţiei riscurilor şi resurselor şi despre aportul benefic al sectorului cultural independent la mai buna dezvoltare a instituţiilor publice nu a avut loc niciodată.
De la începutul mandatului dvs., v-aţi manifestat de multe ori, în interviuri şi dezbateri, dorinţa de a iniţia un proces de reformare a sistemului în care funcţionează artele performative – iar acest sistem nu mai poate fi abordat astăzi ca fiind alcătuit exclusiv din instituţii de stat, chemate să contribuie singure la reglementarea propriului domeniu de activitate. Sistemul artelor performative este alcătuit, în egală măsură, din instituţii publice, organizaţii independente şi artişti (independenţi sau nu), care nu gravitează paralel unii faţă de ceilalţi, fără să se intersecteze vreodată, ci dimpotrivă.
Ceea ce este imperios necesar este schimbarea actualului raport, artificial, de forţe, în care sectorul independent îşi asumă chiar mai multe obligaţii decît cel public, fără a împărţi cu acesta riscurile sociale şi artistice inerente misiunilor la care se angajează independenţii sau care sînt lăsate exclusiv în seama lor.
Considerăm că acest moment, în care Ministerul Culturii şi-a manifestat deschiderea către modificarea substanţială a cadrului legislativ, inclusiv Legea instituţiilor publice de spectacol, şi este pe cale de a regîndi priorităţile unor instituţii publice aflate sub directa lui subordonare, este unul potrivit pentru ca şi sectorul independent, cu expertiza sa dobîndită în timp, să-şi spună în mod oficial punctul de vedere. Şi ca interesele lui să fie ascultate, spre binele întregii comunităţi a artelor performative.
Aşadar, în perspectiva modificărilor privind legislaţia pe care le pregătiţi şi dat fiind că funcţionăm în acest cadru legislativ şi sîntem în mod direct afectaţi de el, vă solicităm pe această cale să includeţi sectorul cultural independent în procesul de negociere, astfel încît sectorul independent să aibă reprezentanţi proprii în cadrul comisiei de specialişti propuse recent de Minister. Această cerere este un prim pas într-o serie de acţiuni pe care le vom întreprinde pentru a impune recunoaşterea importanţei socio-culturale a sectorului performativ independent şi a drepturilor lucrătorilor creativi din acest domeniu.
Cu cele mai bune gînduri,
1. Farid Fairuz, artist independent, Asociaţia Solitude Project
2. Iulia Popovici, critic şi curator de artele spectacolului
3. Cristina Modreanu, critic artele spectacolului, Asociaţia Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului
4. Mihaela Michailov, dramaturg independent, critic artele spectacolului
5. Smaranda Nicolau, actriţă
6. Catinca Drăgănescu, regizoare
7. Ilinca Manolache, actriţă
8. Roxana Crişan, manager cultural
9. Ioana Păun, regizoare
10. Cristian Nanculescu, artist independent
11. Maria Mora, dansator independent
12. Alexandra Pirici, artist independent
13. Manuel Pelmuş, artist independent
14. Rolando Matsangos, actor
15. Bogdan Olaru, actor
16. Robert Bălan, artist independent
17. Gabriel Sandu, actor
18. Miki Branişte, director artistic Festivalul Temps d’images, director executiv Asociatia Colectiv A
19. Florin Fieroiu, coregraf independent
20. Ion Dumitrescu, artist independent
21. Ioana Marchidan, dansator si coregraf independent
22. Silvia Călin, coregraf independent
23. Jean Lorin Sterian, artist independent
24. Mihaela Sîrbu, actriţă, director Teatrul fara Frontiere
25. Vlad Basalici, artist independent
26. Florin Flueras, coregraf si performer independent
27. Alina Popa, performer independent
28. Andrei Stehan, actor
29. Cristi Gheorghe, actor
30. Andrei Majeri, regizor
31. Mihai Pacurar, artist independent
32. Toma Dănila, actor
33. Alexandru Berceanu, regizor
34. Irina Drăgănescu
35. Adi Bulboacă
36. Andreea Cristina Găvruş, actriţă
37. Andreea Vălean, regizoare, Asociaţia dramAcum
38. Florentina Bratfanof, directoare de casting
39. Carmen Coţofană, dansator si coregraf independent
40. Katia Pascariu, actriţă
41. Paula Gheorghe, actriţă independentă
42. Andrei Laura, dansator independent
43. Seghei Chirică, actor
44. Cristina Toma, actriţă
45. Larisa Crunţeanu, artistă şi curatoare independentă
46. Adriana Gheorghe
47. Radu Popescu, fondator ”Bucharest Fringe”, dramaturg, regizor
48. Eduard Gabia, artist
49. Gianina Cărbunariu, regizoare
50. Radu Jude, regizor
51. Radu Afrim, regizor
52. Carmen Lidia Vidu, regizoare
53. Radu Iacoban, regizor
54. Daniel Popa – actor
55. Marta Banescu - director executiv Doctor's Studio
56. Laurenţiu Bănescu, actor
57. Irina Antonie, actriţă
58. Rodica Negrea, actriţă
59. Ioana Petre, regizoare
60. George Albert Costea, actor
61. Dana Voicu, actriţă
62. Valentina Zaharia, actriţă
63. Ana Turos, actriţă
64. Crina Ene, actriţă
65. Nicoleta Lefter, actriţă
66. Bogdan Georgescu, regizor şi dramaturg
67. Corina Bucea, manager cultural,
68. Oana Mardare, Asociaţia Reactor de creaţie şi experiment
69. Florin Caracala, actor
70. Mona Bozdog, dramaturg
71. Clara Traistaru
72. Andrea Sovan, actriţă
73. Ioana Flora, actriţă
74. Bârzan Andrei Sever, actor
75. Zory David, artist
76. Aida Economu, actriţă
77. Mihai Niţă, actor
78. Radu-Andrei Horghidan, actor, regizor, Social Act Theatre, Galaţi
79. Eugen Jebeleanu - actor, regizor, dramaturg
80. Sînziana Nicola, actriţă
81. Ciprian Marinescu, curator Festivalul de Arte Performative Timişoara
82. Delia Florea, actriţă
83. Irina Ungureanu, actriţă
84. Adelaida Zamfira, actriţă
85. Theodora Herghelegiu, regizoare
86. Andreea Gavriliu, coregrafă
87. Ana Ularu, actriţă
88. Peca Ştefan, dramaturg
89. Vava Ştefănescu, coregrafă
90. Tudor Chirilă – actor, solist trupa Vama
91. Dan Perjovschi, artist
92. Ana Mărgineanu – regizoare
93. Ada Galeş – actriţă
94. Irina Budeanu – critic de teatru freelancer
95. Andreea Grecu – reprezentant Asociaţia Operatorilor Culturali din România
96. Andrei şi Andreea Grosu – manageri, Teatrul UNTEATRU (Asociaţia UNTEATRU)
97. Lucian Pavel – actor
98. Ioana Petre – regizoare
99. Ada Milea – artist independent
100. Ion Radu Burlan – actor
101. Andreea Duţă – coregrafă
102. Bogdan M. Dumitrescu – actor
103. Victor Scoradeţ
104. Cosmin Şofron – actor
105. Sorin Dobrin – actor
106. Mihai Sibianu – fondator TATAIA
107. Simona Cuciurianu – actriţă, manager artistic Point şi Asociaţia Pro Drama
108. Corina Moise – actriţă
109. Vera Ion – dramaturg şi regizor, Scrie despre tine, Bucureşti
110. Sorin Poamă – actor, regizor, Scrie despre tine, Bucureşti
111. Miruna Runcan, critic de teatru, profesor UBB, Cluj
112. Leta Popescu – regizor şi coordonator proiecte Asociaţia Reciproca
113. Imecs-Magdó Levente - actor, preşedintele Asociaţiei Váróterem Projekt, Cluj-Napoca
114. Kinga Kelemen – Asociaţia GroundFloor Group, Cluj Napoca
115. Sinkó Ferenc – Asociaţia GroundFloor Group, Cluj Napoca
116. Sorina Ştefănescu – actriţă
117. Elena Morar – regizor
118. Andreea C. Hristu – actriţă
119. Graţiela Bădescu – actriţă
120. Sebastian Marina – actor
121. George Constantinescu – actor, manager Asociaţia Teatrul de Artă
122. Daniel Titza – scenograf
123. Ionuţ Oprea – actor
124. Rucsandra Pop – dramaturg
125. Silvana Negruţiu – actriţă
126. Catrinel Bejenariu – actriţă
127. Vlad Udrescu – actor
128. Elena Popa – actriţă
129. Mihai Lukács – regizor
130. David Schwartz, regizor
131. Marius-Bogdan Tudor – artist
132. Mihaela Dancs – coregraf independent
133. Mircea Andrei Ghinea, dansator independent
134. Andreea Novac, coregrafă independent
135. Mihaela Drăgan – actriţă
136. Elena Vlădăreanu
137. Paul Dunca - performer, coregraf
138. Raluca Iacob, manager cultural, preşedinte al Asociaţiei MetruCub - resurse pentru cultură
139. Ada Solomon, producător