Putin înţelege că Rusia nu mai are resurse să continue războiul. Europa şi Ucraina trebuie să rămână ferme pe poziţii

Conform publicaţiei Financial Times, care citează surse apropiate de centrele de decizie, președintele rus i-a spus lui Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, în timpul unei întâlniri la Sankt Petersburg la începutul acestei luni, că Moscova ar putea renunța la pretențiile sale asupra zonelor din patru regiuni ucrainene parțial ocupate care rămân sub controlul Kievului. Este pentru prima dată în cursul războiului când Putin cedează şi îşi reduce cererile maximaliste.

Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Influenţa Americii şi a lui Trump

Trump şi-a făcut un titlu de glorie din oprirea războiului Rusia-Ucraina. A şi declarat că termenul limită pentru încheierea războiului ar fi săptămâna aceasta, oricum până la 30 aprilie, când se împlinesc 100 de zile de la preluarea mandatului său.

Ce presiuni a făcut Trump asupra lui Putin?

În primul rând că America se retrage din negocieri, şi nu se mai ocupă de realizarea unui acord de pace. Nu că pe Putin l-ar fi marcat această ameninţare. Dar Trump are posibilităţi în manipularea preţului petrolului în plan mondial, care oricum este în scădere accentuată din cauza războiului comercial lansat de Trump. Resursele financiare ale Rusiei,  la limita de supravieţuire, se văd diminuate masiv, aşa încât nu mai pot susţine războiul cu Ucraina.

Situaţia economico-militară din Rusia

Iată ce spune Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei:

„Perioada în care economia poate să trăiască din rezerve este finită. Deja din al doilea și al treilea sfert vom intra într-o perioadă de transformare structurală și va trebui să căutăm noi modele de afaceri”. „Principala problemă va fi legată de restricțiile pe importuri și logistica comerțului exterior, iar în viitor, cu restricțiile pe exporturi”.

Acţiunile armatei Rusiei pe frontul cu Ucraina au ajuns în faza în care folosesc măgari pentru transportul echipamentelor militare, de râsul lumii.

Navele fantomă cu care Rusia exportă propriul petrol au fost luate în colimator de către Europa şi alte ţări, nu mai sunt acceptate în porturile ţărilor mari, astfel încât şi de aici veniturile Rusiei se prăbuşesc.

Militar, războiul  Rusia-Ucraina  este în acelaşi stadiu ca acum 3 ani. Tot 20% din teritoriul ucrainian ocupă Rusia, n-a fost în stare să avanseze mai mult. Au încercat ruşii să ocupe importantul oraş strategic  ucrainian Pokrovsk, dar n-au reuşit. Acum încearcă în regiunea Herson, tot fără succes.

Iar zonele ocupate sunt într-o ruină totală, acoperite de moloz. Refacerea lor ar însemna sute de miliarde de dolari, şi ani de zile de muncă, de care Rusia acum, epuizată de război, nu este în stare.

Au fost numeroase ameninţări cu represalii din partea Rusiei contra Europei, pe măsura creşterii ajutorului militar şi finaciar acordat Ucrainei. Niciuna nu a fost pusă în operă, pentru că Rusia ştie că nu ar face faţă celor 32 de ţări NATO, cu putere economică şi militară  care ar pune  Rusia la zid în 24 de ore.

Europa are în sechestru circa 200 miliarde dolari, active ruseşti, pe care la un moment dat s-ar putea decide să le folosească pentru a sprijini Ucraina. Deja profiturile generate de aceste fonduri sunt utilizate în favoarea Ucrainei.

Există acum perspectiva unei coaliţii internaţionale generate, pe de o parte, de războiul comercial al lui Trump, dar şi de intenţia de a opri agresivitatea lui Putin, care crede că în lumea de zi poate anexa teritorii prin forţă armată. Această coaliţiei cuprinde NATO, Marea Britanie,  Canada, Japonia, Australia, Coreea de Sud. Franţa, Marea Britanie şi Germania constituie nucleul acestei coaliţii, întărită prin instalarea cancelarului german Friedrich Merz, un clar susţinător al Ucrainei şi duşman al Rusiei. Care a şi ameninţat că ar putea trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, Taurus.

A înţeles şi Putin, în sfârşit, că Rusia nu are cum să se opună, militar, unei astfel de coaliţii.

Planul de încetare a focului propus de americani, neacceptat  de Europa şi Ucraina

Tot din surse apropiate decidenţilor americani, planul american pentru încetarea focului ar fi următorul:

-Recunoașterea dreptului de proprietate al Rusiei asupra peninsulei Crimeea;

-Recunoașterea controlului de facto al Rusiei asupra teritoriilor deja ocupate în Ucraina;

- desfășurarea unui contingent european de menținere a păcii în Ucraina;

-desfasurarea unei forțe militare separate, din afara NATO, care să ajute la monitorizarea încetării focului de-a lungul unei zone demilitarizate care să acopere întreaga linie de front de peste 1.000 km.

- Ucraina s-ar angaja să nu recucerească prin forță teritoriul ocupat de Rusia, în timp ce Rusia ar fi de acord să oprească avansul lent al armatei sale.

Astăzi au loc la Londra întâlniri între lideri europeni, Zelenski şi lideri americani. Secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special în Rusia, Steve Witkoff au renunţat să participe la întâlnirea de la Londra, dovadă a faptului că europenii şi Ucraina nu sunt de acord cu planul de pace al lui Trump.

Zelenski a şi declarat că „Ucraina nu va recunoaște ocuparea Crimeei. Este teritoriul nostru, al poporului ucrainean, nu este nimic de discutat aici”.

Ce urmează

În opinia mea, dată fiind epuizarea economică şi militară a Rusiei, Europa ar putea ţine în şah Rusia, prin ajutoare financiare şi militare acordate Ucrainei. Mai greu este cu sprijinul informaţional acordat de America, despre care nu ştiu dacă poate fi înlocuit de către serviciile de informaţii europene. Japonia s-a oferit să acorde Ucrainei informații geospațiale, obținute cu proprii sateliți.

De altfel, funcţionarea NATO ar fi periclitată dacă informaţiile militare furnizate până în prezent de către America către NATO, ar fi stopate.

Singura şansă de a opri acum războiul Rusia-Ucraina, este epuizarea totală, în timp, a resurselor financiare şi militare ale Rusiei. Aceasta este sarcina Europei, să adopte măsuri şi sancţiuni economice şi militare, care să ducă Rusia spre acceptarea faptului că nu mai poate continua războiul. Şi atragerea Chinei în acest plan, cu măsuri care să contracareze războiul comercial dus de Trump, în special împotriva Chinei.

În concluzie, Europa şi Ucraina trebuie să rămână ferme în cerinţa restabilirii graniţelor Ucrainei la cele din 2014. Ideile lui Trump eşuează una după alta, războiul comercial a lovit economic America, în primul rând.

Europa trebuie să speculeze în folosul Ucrainei impasul economic din Rusia şi America, şi să nu cedeze măsurilor din planul de pace propus de Trump.