Prezentarea volumului „Drumul nostru în Vechiul Regat”, dedicat minorităţii germane din România

0
0
drumul nostru din vechiul regat

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei etnicilor germani din România, Primăria Municipiului Bucureşti şi Casa de Cultură „Friedrich Schiller” organizează marţi, 18 ianuarie 2022, ora 17.30, prezentarea volumului „Drumul Nostru în Vechiul Regat”, realizat de Forumul Democrat al Germanilor din România Forumul Regional - Regiunea Extracarpatică la Editura Honterus, din Sibiu, 2021.

Evenimentul este organizat în colaborare cu F.D.G.R. Forumul Regional - Regiunea Extracarpatică.        Coordonatori: Dr. Marianne KOCH, Christiane Gertrud COSMATU. Ediţie îngrijită de Carmen Luminiţa COBLIŞ. Cultura, tradiţia şi activitatea Forumului Democrat German din România - Regiunea Extracarpatică menţin unitatea minorităţii germane din regiunea noastră. ” (Dr. Klaus FABRITIUS) 

Prezintă: Dr. Klaus FABRITIUS, Preşedintele F.D.G.R. Forumul Regional - Regiunea Extracarpatică.

Dr. Marianne KOCH, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti.

Christiane Gertrud COSMATU, Preşedintele F.D.G.R. Bucureşti.

Carmen Luminiţa COBLIŞ, Director executiv, F.D.G.R. – Forumul Regional - Regiunea Extracarpatică.

Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS. Ilustraţia muzicală: Duo pianistic Ana şi Marius Boldea.

Carpaţii, cu cei 2500 m înălţime reprezintă din punct de vedere geografic un obstacol şi îngreunează transilvănenilor drumul spre sud şi est, respectiv spre Dunăre şi Marea Neagră. Dar totdeauna s-a găsit o soluţie, în special trecătorile au înlesnit această trecere. Acelaşi lucru l-au făcut şi saşii transilvăneni. Cu siguranţă a existat un asemenea val, altfel nu s-ar explica faptul că în anul 1247 cancelaria ungurească a interzis saşilor emigrarea în Valahia. Cei mai mulţi saşi care s-au stabilit în târgurile moldoveneşti au fost meşteşugari sau negustori. Saşii nu s-au îndreptat numai către Moldova, ci şi spre Valahia. La sud de Carpaţi menţionăm următoarele patru comunităţi fondate între anii 1250-1350 de către saşii transilvăneni, şi anume Câmpulung, Târgovişte, Râmnic şi Argeş. (...) Situaţia a fost cu totul alta în Bucureşti, unde a existat dintotdeauna o comunitate germană mai mare sau mai mică, formată la început din saşi, dar şi din germani nativi din toate colţurile Germaniei mai târziu adăugându-se şvabi bănăţeni, şvabi sătmăreni sau etnici germani din Bucovina.

fdgr

Comunitatea germană din Bucureşti era alcătuită din medici, farmacişti, învăţători, negustori şi în special meseriaşi. În anul 1853, când s-a inaugurat „noua Biserică Lutherană”, care se află şi astăzi în acelaşi loc, comunitatea germană număra 6000 de suflete, de şase ori mai mulţi decât în prezent. (...) Dincolo de Carpaţi o soartă deosebită au avut-o germanii din Dobrogea. Ei s-au stabilit în aceste ţinuturi încă din anul 1841 venind în mai multe etape nu direct din Germania, ci din sudul Rusiei şi din Basarabia, motivul mutării lor fiind faptul că ţarii ruşi nu şi-au mai respectat promisiunile. (...)

Anul 1940 aduce o cotitură pentru etnicii germani din Vechiul Regat. Soarta lor a început să fie decisă „de către alţii” (...). Războiul încă nu se terminase când, în ianuarie 1945 a început deportarea populaţiei germane în Uniunea Sovietică. În noaptea de 10 ianuarie 1945, numai din Bucureşti şi împrejurimi au fost ridicaţi 8500 de etnici germani şi expediaţi în 65 de vagoane de marfă înspre minele de cărbuni din Stalino. Grupuri mai mici au ajuns până în minele din Ural.( ...) A început calvarul muncii grele în minele de cărbuni.(...) Pentru cei rămaşi acasă, după anii grei ai războiului au urmat alţi 10 ani de nesiguranţă (naţionalizarea, reformele monetare, canalul. etc), abia mijlocul anilor 60 aducând pentru o scurtă perioadă de timp însă, puţină linişte.

fdgr

În anii care au urmat, în Regiunea Extracarpatică au venit din nou mai mulţi etnici germani. Din Bucovina, din Transilvania şi Banat, deoarece la sud de Carpaţi şi-au găsit loc de muncă sau aici au fost repartizaţi după terminarea studiilor. În anul 1977, în Bucureşti, 7000 de cetăţeni au declarat că aparţin minorităţii naţionale germane. Apoi, însă au început plecările în Germania şi nici Vechiul Regat nu a fost ocolit de acest fenomen, chiar dacă în mai mică măsură, efectul fiind diferit în comparaţie cu zonele mai dens populate cu etnici germani, precum Transilvania sau  Banatul. Şcoala este poate cea mai importantă instituţie pentru o minoritate naţională. În Bucureşti există o şcoală germană cu o tradiţie de 250 de ani. Astăzi se numeşte Colegiul Goethe şi face parte din reţeaua naţională de stat a unităţilor de învăţământ cu predare în limba germană maternă. 

După evenimentele din anul 1989, când s-a recâştigat dreptul de asociere, cetăţenii aparţinând minorităţii germane au avut posibilitatea să întemeieze Forumul Democrat al Germanilor din România. Cultura, tradiţia şi activitatea Forumului Democrat German din România – Forumul Regional - Regiunea Extracarpatică menţin unitatea minorităţii germane din regiunea noastră.” Dr. Klaus FABRITIUS, Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor – Forumul Regional Extracarpatică (Prefaţă – Cum au ajuns membrii minorităţii germane în vechiul Regat?)

Evenimentul se va desfăşura în limba română şi germană. Intrarea este pe bază de invitaţie.                  Conferinţa va putea fi vizionată şi online din 25.01.2022 pe site-ul şi pagina de facebook a instituţiei.

Participarea la eveniment cu o programare prealabilă: e-mail cultura@casaschiller.ro, info@casaschiller.ro, sau telefon 021.319.26.88. (Sala de conferinţe va funcţiona la o capacitate maximă de 30% din spaţiul disponibil, cu respectarea regulilor de distanţare fizică).

Accesul publicului se va face cu respectarea reglementărilor pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2: Adeverinţă de vaccinare (persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare); Certificat de Concediu medical Seria CCMAO (persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2); Test RT-PCR (persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore); Masca de protecţie este obligatorie.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite