Premierul Ciolacu are vise exotice când vorbeşte despre economia României
0Este o diferenţă ca de la cer la pământ între declaraţiile visătoare ale premierului Ciolacu şi realităţile economiei româneşti, relevate de CE şi de către specialişti.
Marcel Ciolacu:
„România creşte din punct de vedere economic. Trei dovezi concrete, confirmate de INS: creştere economică de 1,8%, salariul mediu a depăşit o mie de euro, inflaţia a coborât la 5,9%. Viziunea pentru România constă în modelul economic bazat pe investiţii. Avem investiţii record de peste 40 de miliarde de lei doar în primele patru luni, care au efecte de multiplicare în economia reală, permit creşterea producţiei aici, în România şi conduc la creştere economică, la locuri de muncă stabile şi la creşterea veniturilor românilor şi a puterii de cumpărare”, a scris Ciolacu pe facebook.
”Vom avea una dintre primele două creşteri economice din Europa şi din UE, vom avea o încadrare în deficitul asumat şi vom avea o dezvoltare fără precedent în România”, mai spune Marcel Ciolacu. Vise taică, vise!
Realitatea prezentată de INS:
În primul trimestru din acest an, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 0,5%.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8 % pe seria ajustată sezonier.
Avem, deci, o creştere economică modestă, nu cum se laudă Ciolacu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că rata inflației din România și-a întrerupt scăderea în primul trimestru al lui 2024 mai ales din cauza modificărilor fiscale introduse de guvern la începutul anului și a creșterii cotațiilor la țiței.
Guvernatorul BNR a comparat România cu Cehia, Polonia, Ungaria.
„Din iunie 2022 până în august anul trecut, România a avut cea mai bună performanță între cele patru țări, a avut inflația cea mai scăzută, cu un maxim de 16%, Ungaria a mers până la 25%. Din toamnă anului trecut, din loc fruntaș, cu inflația cea mai mică, am ajuns cu inflația cea mai mare dintre cele patru țări și din UE”.
Aşa că Marcel Ciolacu ar trebui să umble mai uşor cu inflaţia în gură!
Oficialul BNR a mai spus la prezentarea raportului trimestrial asupra inflației că România are o problemă fiscală grea - deficitele gemene. E vorba despre existența simultană a deficitului bugetar și a deficitului comercial. Asta înseamnă că veniturile statului sunt mai mici decât cheltuielile și, în același timp, exporturile țării au o valoare mai mică decât importurile.
Din acest motiv, spune Mugur Isărescu, piețele financiare penalizează România ca fiind o țară cu risc, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari la împrumuturile externe.
„În momentul în care ai venituri (bugetare) sub 27% (din PIB - n.red) şi spui că ponderea salariilor, bugetarilor este, ca pondere, cea mai mare din Europa, nu ai în vedere un lucru esenţial: sunt cele mai mari pentru că (venitul de) 27% este cel mai mic din Europa”.
La nivelul țărilor membre UE, veniturile bugetare medii sunt de 40% din Produsul Intern Brut. (PIB).
În România veniturile bugetare sunt sub 27% din PIB, pentru că nu funcţionează conformarea voluntară a contribuabililor. Şi nu funcţionează pentru ca plătitorii de taxe şi impozite nu au încredere că banii lor se duc acolo unde ţara are nevoie. Dimpotrivă. Vedem un şir nesfârşit de hoţii, fraude, clientelism şi corupţie legate de bugetul de stat. Şi ce ajunge în spaţiul public este doar vârful aisbergului.
Statul nu-şi reduce cheltuielile de funcţionare, pentru că prin ele cumpără voturile cetăţenilor.
Am dat de mai multe ori un exemplu grăitor.
Ministerul Agriculturii are 111 instituţii subordonate, deşi toată agricultura este privată. Printre ele, Direcţia Agricolă a Municipiului Bucureşti! Ce fac toate aceste instituţii? Taie frunze la câini, agricultura privată nu are nevoie de ele.
Marcel Ciolacu s-a lăudat că reorganizează ministerele, că reduce numărul de secretari de stat, şefi de birouri, pensii speciale, salarii nesimţite, şi personal neesenţial. Nimic. Minciuni. A dat din gură anul trecut, dar acum vin alegerile. Să vedem câţi alegători mai au încredere în ce spune Ciolacu!
Soluţia nu este în primul rând creşterea taxelor și impozitelor, ci câştigarea conformării voluntare a contribuabililor prin exemplu statului de a-şi reduce propriile cheltuieli. Altfel, vom rămâne tot la 27% din PIB, sau poate mai puţin.
Deficitele bugetare în prognoza CE
Comisia Europeană a înrăutățit prognoza de deficit pentru România și a avertizat că deficitul guvernamental va urca la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025 din cauza creşterii cheltuielilor, şi asta în ciuda faptului că executivul de la Bucureşti se laudă cu o prognoză de 5% pentru 2024.
România se află oricum în procedură de deficit excesiv, şi de condiţionarea acordării banilor din PNRR şi din Fondul de Coeziune de sustenabilitatea şi stabilitatea deficitului bugetar. La un asemenea nivel al deficitului este clar că România nu va mai primi bani de la CE.
Deficitul se acoperă din împrumuturi, ca un bulgăre de zăpadă. Cu cât creşte deficitul, cu atât trebuie să te împrumuţi mai mult, şi tot aşa. Să nu mai spunem că nu este deloc moral ca urmaşii noştri să plătească pentru ca noi nu suntem în stare să trăim echilibrat.
Mugur Isărescu:
România are o problemă fiscală grea - deficitele gemene. E vorba despre existența simultană a deficitului bugetar și a deficitului comercial. Asta înseamnă că veniturile statului sunt mai mici decât cheltuielile și, în același timp, exporturile țării au o valoare mai mică decât importurile.
Din acest motiv, piețele financiare penalizează România ca fiind o țară cu risc, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari la împrumuturile externe.
Problema este că, într-un context similar, România ajunsese nefinanțabilă în 2010, ceea ce se poate întâmpla şi acum. Investitorii vor refuza să mai împrumute România când vor aprecia că riscurile sunt mai mari decât beneficiile. Ce veţi face atunci dle Ciolacu? Veţi merge cu căciulă în mână la FMI? Dar şi ei pun condiţii „groaznice”, cum zice Florin Cîțu.
Dacă în 2025 nu vor fi luate măsuri fiscale radicale, resursa de credibilitate a guvernului se va epuiza rapid, după cum au spus pentru G4Media mai mulți reprezentanți ai unor mari fonduri de investiții care cumpără datoria României.
Datoria publică a ţării a ajuns la 52,5% din PIB
Datoria publică a României a ajuns la 841,292 miliarde lei în februarie 2024, depășind 52,5% din Produsul Intern Brut. Și de atunci, aceasta a crescut și mai mult, România se îndatorează lună de lună cu sume exorbitante.
Avem Legea Responsabilităţii Fiscale care prevede măsuri dure când datoria ţării depăşeşte 50% din PIB.
Art 13
2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
Premierul Ciolacu se face că plouă, că n-a auzit de aceste prevederi. Mai ales acum, în an electoral. Dar nerespectarea legii îl poate duce, la un moment dat, când situaţia financiară a ţării se agravează, la o răspundere penală urmată de puşcărie. La asta v-aţi gândit, dle Ciolacu?
În concluzie
Există diferenţe enorme între ce visează Marcel Ciolacu şi ce vinde alegătorilor ca realităţi, să câştige alegerile, şi care este starea reală a economiei. Întrebarea este dacă alegătorii vor crede minciunile lui Ciolacu şi îi vor da voturile în alegerile de anul acesta. Riscând ca, la un moment dat, guvernul rezultat să nu mai aibă bani de pensii şi salarii.
Vom vedea in curand, pe 9 iunie, cum înțeleg românii minciunile lui Ciolacu.
Se încarcă comentariile...
