Performanță, dăruire de sine și spirit de sacrificiu în inima Bărăganului. Amalia Bellantoni și încercarea de a construi o lume nouă

Deși suntem din generații puțin diferite, pe Amalia Bellantoni am apreciat-o dintotdeanua. Prestația ei de la emisiunea-concurs „Chefi la cuțite” de la Antena 1 a adus-o în atenția publicului.

Îmi aduc aminte și acum vorbele marelui actor Toma Caragiu: „ce farmec ar avea concursurile dacă nu le-am pierde”.

Amalia Bellantoni a devenit cunoscută și foarte populară după ce a părăsit competiția respectivă.

Așa am aflat cu toții că Amalia Bellantoni după destui ani în care a absolvit o facultate de prestigiu, a devenit traducător autorizat pe mai multe limbi străine, a lucrat ca flying cabin crew member la TAROM sau ALITALIA, a decis să își întemeieze o familie alături de un celebru maestru-bucătar sicilian.

Așadar, Amalia Bellantoni s-a pregătit să devină profesoară de limbi străine. Dacă nu te simți confortabil în universul magic al limbilor străine, nu are rost să te apuci să studiezi sau să practici domeniul acesta. Comunicarea este un domeniu la fel de greu ca Medicina. Nu poți să faci nimic dacă nu știi să oferi o informație sau să o obții. Ca să fii traducător, trebuie să fii poet în ambele limbi străine. Ori, Amalia Bellantoni a reușit să fie un bun comunicator.

Are o familie frumoasă, doi copii și o energie de neoprit. Amalia a decis, la fel ca mulți români care și-au unit destinele cu parteneri din statele unde au lucrat, să vină în România. A venit cu soțul, copiii și familia extinsă a soțului ei, în Călărași, a decis să investească într-o fermă. A deschis un faimos restaurant, Belli Siciliani în București.

Belli Siciliani este situat într-o zonă liniștită a Capitalei, nu departe de Centru. Eforturile familiei Bellantoni au făcut ca locul să fie o mică Sicilie într-o metropolă de la porțile Balcanilor.  Interiorul este decorat tradițional. Roșul, simbolul vieții și motivele solare vor parcă să cuprindă tot Soarele Siciliei și al Italiei.

Capuccino respectă rețeta tradițională de la preparare până la forma de prezentare în fața clientului.

Amalia Bellantoni are ceva din Maria Montessori care la 1907 începea să gândească un mijloc nou, revoluționar de educație. În Călărași, Amalia Bellantoni, la Belciugatele, a decis să devină profesor de franceză, limbă pe care o cunoaște ca traducător autorizat și licențiat în Limbi și Literaturi Străine. A decis că și copiii de la țară merită șansa unei educații cu cineva care a văzut lumea și a vorbit franceza cu francezi, italiana cu italieni. Amalia Bellantoni a crezut și crede sincer că „veșnicia s-a născut la sat”, cum spunea Lucian Blaga.

Nichita Stănescu spunea „limba română este patria mea”. Tot el spunea că dacă măcar un cititor a rămas impresionat de o poezie a ta, ești obligat moral să continui să scrii. Ori, atât timp cât Amalia Bellantoni este apreciată la restaurant, la școală sau la fermă, este clar că trebuie să continue și va continua pentru că este o femeie puternică și cu o forță de neoprit.

Amalia Bellantoni a avut parte de multe surprize, frumoase, în ziua de 8 martie. A primit multe cadouri de la familie, prieteni și, în general, de la oamenii care o admiră și îi respectă munca neobosită.

Sicilia ca parte a Italiei și Creta ca parte a Greciei sunt cele mai mari insule mediteraneene. Sicilia are mult soare, are multă căldură. Albastrul, auriul și roșul sunt culorile vieții, simboluri ale Siciliei. Aromele Siciliei sunt unice, iar a le aduce în fața publicului este o mare responsabilitate și ai nevoie de un spațiu care să respecte tradiția siciliană.

Dar de ce vorbim de spirit de sacrificiu, de performanță și dăruire de sine? Mulți ani, Bărăganul a fost un loc unde opozanții dictaturii sau cei considerați pe nedrept dușmani ai poporului au ajuns să trăiască luați din locurile unde se născuseră și unde făcuseră performanțe. Au construit de la colibe, la sate și mai târziu orașe. Ulterior, Bărăganul a devenit grânarul României, cu o agricultură intensivă. Când spun spirit de sacrificiu, mă întreb dacă își aduce cineva aminte despre cât de aspre erau și mai sunt iernile în Bărăgan.

A venit momentul 1989, iar statul pare că i-a uitat pe oamenii din Bărăgan, din Călărași, Ialomița. Oamenii din Belciugatele continuă și azi să spere că măcar copiii lor o vor duce mai bine.

 Oare de ce Amalia Bellantoni a dat veșnica vreme însorită și briza mării în Sicilia pe asprimea iernilor din Bărăganul istoric?

Singurul și cel mai elocvent răspuns care poate fi dat, este că Amalia Bellantoni rămâne o româncă adevărată care-și iubește țara mai presus de orice.

Amalia Bellantoni a încercat și încearcă să lupte cu factorul politic care i se împotrivește, adică elemente din cadrul autorităților locale. Pur și simplu, dacă atunci, în anii 50-60 ai secolului XX, oamenii erau trimiși spre a fi uitați în Bărăgan, acum cei care vor să asigure dezvoltarea comunității sunt marginalizați.

L-am auzit pe Premierul Ciolacu spunând că a vorbit cu omologul italian pentru ca românii din Italia să aibă recunoscute drepturile. Mereu, coaliția de la Putere spune ca Diaspora să revină acasă.

Amalia nu numai că a venit acasă, a convins și familia soțului să-i urmeze în România și să înceapă o viață nouă pe pământ românesc. Oare de ce i se pun piedici? Oare de ce una se afirmă la ”Centru” și alta este situația în teritoriu?