Parcelarea moştenitorilor Corbescu

0
0

Matei Gh. Corbescu (1876-1923) a fost un publicist, ziarist şi politician liberal, care a ocupat funcţia de prefect (1908 - 1910) şi de primar al Bucureştiului în perioada februarie - decembrie 1922. Practic el a pregătit momentul încoronării familiei regale la Bucureşti şi lui îi datorăm primul Arc de triumf, după proiectul lui Petre Antonescu. Dincolo de activitatea sa oficială, de numele său se leagă o mică parcelare privată, în zona centrală.

Terenul din fosta stradă a Rotarilor, azi I. L. Caragiale apare în 1932 pe numele moştenitorilor său şi avea 2920 m.p. Parcelarea propusă era formată iniţial din 8 loturi: pe partea stângă erau loturile 1 (330 m.p.), 2 (300 m.p.) şi 3 (295 m.p.); pe partea dreaptă loturile 4 (300 m.p.), 5 (250 m.p.), 6 (265 m.p.) şi 7 (320 m.p.); lotul nr. 8 în centrul aleii (180 m.p.); transformate astfel: pe partea stângă lotul 1 (230 m.p.), lotul 2 (215 m.p.), lotul 3 (220 m.p.), lotul 4 (225 m.p.); pe partea dreaptă: lotul 5 (245 m.p.), lotul 6 (240 m.p.), lotul 7 (225 m.p.), lotul 8 (285 m.p.), lotul 9 (365 m.p.) în capul aleii.

Imagine indisponibilă

În perioada 1932-1933 autorităţile oferă aprobări condiţionate: case cu parter şi etaj, cu teşitură de 3 m. pe str. Caragiale; loturi indivizibile; bucla centrală de întoarcere să se mărească; aleea centrală lată de 8 m. din care 5,5 m. pentru zona carosabilă şi 2,5 m. pentru trotuare; retragerea caselor cu 2 m. din aliniere. Numele arhitectului Gr. Cerkez apare în şedinţele comisiei tehnice, dar nu putem avea certitudinea că el este autorul parcelării sau că doar a susţinut proiectul.

În 1933-1934 parcelatorul urmează să introducă utilităţile şi să facă lucrările edilitare, după care li i se vor aproba autorizaţii de construcţie noilor proprietari ai loturilor; pe latura stângă sunt reproiectate 4 loturi, mai mari decât suprafaţa minim regulamentară de 205 m.p. Totuşi, chiar înainte de finalizarea lucrărilor edilitare, loturile sunt deja vândute şi noii proprietari cer autorizaţie de construcţie. În 1936 parcelatorul cedează terenul pentru aleea centrală, numită astăzi Intrarea I. L. Caragiale. 

Aşa cum reiese din dosarele păstrate doar parţial şi identificate de noi până în anii '40 la adresa str. Caragiale nr. 9 (azi Intrarea Caragiale), marea majoritate a imobilelor sunt modernist-cubiste sau prezintă unele decoraţii Art Deco. 

Propr. Gr. Munteanu (lotul 1)

1933 arh. N. Nenciulescu, ing. C. M. Vasilescu

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Propr. prof. dr. Urechia (lotul 5) 

1933 arh. Victor Ştefănescu, antr. Pietro Axerio/ing. Pietro Ottone

Propr. Maria Al. Neagu (lotul 6) 

1933 arh. C. C. Moşinschi, antr. Ion Schwartzman

Imagine indisponibilă

 Propr. prof. dr. Iacobovici (lotul 7)

1933 arh. Sonnenfeld & Câmpeanu; autorizaţia se eliberează înainte de recepţionarea lucrărilor de pavaj

Imagine indisponibilă

 Propr. D. Corbescu/Dr. Pop (lotul 9)

1933 arh. Jean Monda

Cercetare întreprinsă în cadrul proiectului cultural "Parcelări publice şi private 1890-1940" iniţiat de Asociaţia Istoria Artei şi care beneficiază de finanţare din Taxa Timbrul Arhitecturii 2019 al Ordinului Arhitecţilor din România

Textul se regăseşte în publicaţia culturală ArhiTur nr. 4/2019 (VIII)

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite