Paragrafe din istoria inadecvării

0
0

Acest gând nu reprezintă o furie. Ci o indignare. Furia te poate obnubila pe când indignarea îţi oferă posibilitatea să acţionezi. Mă indignă inadecvarea noastră. A unei buni părţi a cetăţenilor care vieţuiesc în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Inadecvarea poate reprezenta una dintre cauzele pentru care suntem în paradigma brambura.

Cel mai bun exemplu de inadecvare reprezintă alegerea politicenilor. Anii care s-au scurs de la Revoluţia din 1989 până la momentul în care scriu acest articol au demonstrat cât de inadecvaţi am fost. Am ştampilat incompetenţa, am validat-o şi am instalat-o în fruntea statului. Şi ne-am văitat, ne-am prefăcut mâhniţi şi nu s-a schimbat nimic.

Desigur că alt moment de inadecvare a fost şi ignorarea a 7,4 milioane de români care l-au poftit pe Băsescu să iasă afară din Palatul Cotroceni. Nimic nu a mai contat. Nici măcar Constituţia care devenise în acel moment o broşură fără desene. Şi s-a dovedit că discursul despre democraţie este inadecvat în contextul în care nu s-a ţinut cont de voinţa cetăţenilor.

Chiar şi legea care permite înfiinţarea unui partid cu 3 membri mi se pare inadecvată în condiţiile în care nu există cultură civică în România. Au apărut zeci de partide, cu nume exotice care se erijează în protectori de daci, câini, frunze, libertăţi etc. Toată lumea reprezintă pe toată lumea. Dar aşa ne-a plăcut nouă dintotdeauna – nu funcţionează ceva, ignorăm cauzele şi inventăm rapid o poleială colorată, un comitet sau o comiţie.

Ce să mai spun despre reclama pe care o facem zilnic valorilor creştine? Trecem pe lângă Biserici şi ne închinăm. Intrăm în Biserici şi ne miruim, ne împărtăşim. Ieşim din Biserici, trecem pe lângă un cetăţean căzut în stradă şi îl ignorăm. „Doamne ajută” este mereu pe buzele noastre, pupăm moaşte, atârnâm icoane şi mătănii pe bordul maşinii, ne indignăm atunci când suntem loviţi la ortodoxie. Suficient! De ce ne-ar mai interesa soarta unui suferind, unui bătrân amărât sau unui copil cu handicap? Poftim inadecvare!

Chiar şi atunci când vrem să facem ceva benefic pentru societate, să numim în funcţii publice profesionişti, tot inadecvaţi suntem. Deoarece adecvarea, în prezent, constă în promovarea incompetenţei, a superficialului şi a cârpelilor. Cum să vină la televizor un om de cultură, de ce să mai funcţioneze TVR Cultural sau de ce să avem dezbateri de idei? Nu fac rating!

Vrem sistem de educaţie performant şi viitori cetăţeni performanţi, patrioţi. Dar ignorăm cadrele didactice, le înjosim cu 2 lei la salariu, propunem eliminarea istoriei şi literaturii române. Iar latina o trecem la categoria vechi şi demodat.

Până şi felul în care mâncăm shaorma – cu de toate – este tot un exemplu de inadecvare. Ignorăm reţeta clasică, o adaptăm şi facem o tocăniţă din ea. Pentru că nouă ne place abundenţa. Să fie cât mai mult, să ne săturăm. Nu ştim să savurăm. Ci să ne îmbuibăm.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite