O fi având multe păcate Victor Ponta. Dar acum are dreptate

Sunt multe de imputat lui Victor Ponta. A schimonosit Legea Educaţiei Naţionale, având autori pe Miclea şi Funeriu, cu peste 100 de acte normative elaborate de Ecaterina Andronescu  şi contrasemnate şi de el în calitate de premier.

Decanul Facultății de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE, Tănase Stamule (PNL), scrie sâmbătă pe Facebook:

„Faptul că un apropiat al regimurilor semi-democratice apropiate de Rusia și un filo-chinez convins ajunge din nou în zona premierului ne arată că domnul Ciolacu nu a înțeles nimic din lecțiile trecutului”.

Eu însumi am scris zeci de articole în care criticam politicile lui Victor Ponta.

În timpul scurs de la perioada când a fost premier a văzut şi a învăţat multe. Ceea ce îi permite acum să facă o descriere precisă a situaţiei economice în care se găseşte România. Descriere identică cu aceea pe care o fac economişti şi specialişti neutri politic.

Cum descrie Victor Ponta actuala situaţie economică a României

„Eu sper că dl Ciolacu și Guvernul – dar aici nu e atribuția mea – sper să înțeleagă că au o situație foarte grea, cumplită. Să ajungi la 150 de miliarde datorii în câțiva ani e groaznic. Trebuie să iei niște măsuri, în special în zona publică, să scapi de mult prea multe cheltuieli nejustificate, pile, relații, instituții care se suprapun, birocrație”.

„Din 2015 până la finalul anului trecut s-a triplat datoria (la 150 de miliarde lei)”. „Dacă făceam șosele, autostrăzi, spitale, școli, da. Dar s-au dus pe nimic: pe firme străine, deplasări, armament”. „S-au cheltuit 100 de miliarde de euro pentru nimic”. „Eu nu cred că le voi cere copiilor mei să rămână aici, să muncească să plătească datoriile noastre”.

„Ce a moştenit Ciolacu de la Orban, Citu, Ciucă, e mult mai rău decât ce am moştenit eu. La mine erau doar 20 de miliarde gaura moştenită, la el sunt 100 de miliarde”.

Mai spune Ponta: Dacă în anii anteriori ne-am împrumutat cu 10 miliarde de euro pe an, anul acesta doar în primele 6 luni ne-am împrumutat cu 15 miliarde de euro. Adică 30 de miliarde în tot anul 2023!

Să punem la socoteală efectul „bulgărele de zăpadă”: cu cât ai deficit mai mare, cu atât te împrumuţi mai mult, împrumuturile  duc la creşterea deficitului pentru că ai mai mult de plată la rate şi dobânzi.

Asta am spus şi eu şi mulţi alţii, dar vocea lui Victor Ponta e mai sonoră, fiind consilierul premierului şi având o experienţă solidă în spate.

Mai spune Victor Ponta apropos de soluţiile avansate până în prezent de guvernul Ciolacu:

„Eu am considerat, când am fost în locul domnului Ciolacu, că să reduci TVA, să reduci impozitul pe dividende, să reduci contribuțiile sociale, dar în același timp să întărești ANAF-ul, chiar și cu ofițeri SRI, ca să combați evaziunea fiscală, asta e rețeta de succes. Dacă omori economia privată, nu mai ai de unde să obții după aceea bani ca să ai bani pentru cheltuieli militare, pentru sănătate, pentru educație”.

CE a şi transmis guvernului Ciolacu că cerinţa lor este să reducă defictul bugetar. Cum o face, nu mai e treabă CE. Îi priveşte ce măsuri vor lua.

Proiectul de OUG privind reducerea cheltuielilor publice,  care se tot vântură prin presă, conţine doar mizilicuri care nu au cum să reducă semnificativ deficitul bugetar. Ministrul Boloș spune că se vor face economii de 2,5 miliarde lei. La o gaură de 100 miliarde anul acesta. E o copilărie, ca să nu zic o prostie!

Fără banii europeni,  România riscă să ajungă în situaţia „junk rate”.

Am mai scris opinia lui  Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, BNR:

"Cred că marea problemă pe care o avem în sistemul financiar, marea, imensa problemă, este deficitul public. Dacă reuşim să stăpânim deficitul public şi dacă reuşim să reducem deficitul public către nivelul de 3% în următorii vreo 2 ani aşa, asta ar ajuta enorm de mult”.

„PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm. Pentru că dacă nu o fructificăm pe aceasta, cred că ne va chema junk rate în următorii doi ani”.

Situaţia bugetar financiară a României ar impune activarea art. 53 din Constituţie

Situaţia Greciei şi a României din 2010 este aproape să se repete în România de azi. Guvernele Orban, Cîțu şi Ciucă au fost pur şi simplu inconştiente, n-au înţeles în ce prăpastie aruncă România. CCR s-a împotrivit tăierii pensiilor speciale, bugetarii din diferite sectoare de activitate se opun măsurilor din OUG Ciolacu.

În aceste condiţii, pentru a nu ajunge într-o situaţie ireparabilă, fără ieşire, s-ar impune activarea art 53 din Constituţie, care dă mâna liberă guvernului să facă ce trebuie pentru a ne salva ţara de la dezastru.

Art. 53

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

În opinia mea, situaţia economica-financiara-bugetara  spre care se îndreaptă România este de natură să-i afecteze securitatea naţională, în contextul războiului de la graniţele noastre.

România nu-şi poate permite acum o criză financiară şi economică,  o instabilitate politică, când se află la graniţa unui război necruţător cu final încă imprevizibil.

Dacă conflictul ruso-ucrainian se extinde la un conflict Rusia-NATO, România trebuie să fie capabilă economic, financiar, politic, să-şi îndeplinească rolul care îi revine în cadrul NATO, ca principal pion de apărare a NATO la Marea Neagră. Cum va face acest lucru dacă se va afla într-o criză economica-financiara-politica?

Preşedintele Iohannis spunea, nu cu mult timp în urmă, că nu există nicio o gaură la buget. Că sunt scorneli de presă. Acum ce mai spune?

Cred că factorii de conducere trebuie să analizeze cu multă grijă situaţia în care se află România, cum va evolua ea în viitor, şi să ia acele măsuri care se impun acum, înainte de a fi prea târziu.