(Ne)ştiinţa voioasă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dinozaurul care a năvălit joia trecută în hemiciclul Adunării Generale a ONU, pentru a avertiza omenirea că îşi provoacă singură extincţia, este dovada vie – mă rog, virtuală- a faptului că cei 34% dintre românii convinşi că T-Rex şi tovarăşii lui au convieţuit cu primii hominizi de pe Terra sunt, de fapt, nişte cunoscători.

Şi că nu merită nicicum dispreţul şi ironiile celor care au comentat Eurobarometrul menit să testeze cunoştinţele şi atitudinile europenilor cu privire la ştiinţă şi tehnologie. Dimpotrivă, acea treime românească (bine informată din serialul de desene animate „Familia Flintstone – Aventuri în epoca de piatră”, unde simpaticul câinozaur Dino era chiar animal de companie!), are acum satisfacţia de a se vedea, la rându-i, contemporană cu dinozauri populând parcurile tematice de distracţii, pe scurt, prezenţe familiare.

Influenţaţi, aşadar, şi de „Jurassic Park”, românii care au răspuns chestionarului european au mai punctat şi cu alte...excentricităţi, susţinând că „Virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea” (53%), că un remediu pentru cancer există, dar este ascuns publicului din interese comerciale (34%), că antibioticele omoară virusurile deopotrivă cu bacteriile (63%) şi că explorarea spaţiului nu va avea niciun efect pozitiv asupra vieţii în următorii 20 de ani (31%). Sceptici în privinţa rolului ştiinţei în viaţa lor de zi cu zi s-au arătat 42% dintre compatrioţii intervievaţi, semn că nici măcar nu le trece prin cap că telefonul mobil, televizorul ori automobilul proprii ar fi rezultate ale ştiinţei aplicate! Părerea românilor despre ştiinţă şi tehnologie e mai degrabă rezervat-proastă, 39% cred că ele nu le aduc niciun beneficiu, 56% spun că ştiinţa e prea complicată şi nu înţeleg mare lucru din ea, motiv pentru care 67% nu urmăresc niciodată sau aproape niciodată documentare ştiinţifice şi nu citesc publicaţii sau cărţi de profil, scor care ne clasează pe ultimul loc din UE. Tot la coada Europei ne situează şi procentajul modest al celor încrezători că ştiinţa şi tehnologia vor crea mai multe oportunităţi pentru tinerele generaţii (doar 56%), singura consolare, dacă putem spune aşa, e că aici i-am depăşit pe francezi.

Dincolo de amuzament, opiniile exprimate de compatrioţii noştri în chestionarul citat explică, dacă mai era nevoie, de ce avem şi rata scăzută de vaccinare anti-COVID, de ce bună parte din populaţie crede cu tărie în horoscop şi de ce există şi la noi adepţi ai teoriei că Pământul nu e nicidecum un glob, aşa cum au învăţat generaţii întregi la şcoală, ci arată ca o farfurie plată, deasupra căreia Soarele şi Luna se rotesc luminând zonele pe rând, ca nişte reflectoare în mişcare. În încercarea de a combate legislativ ignoranţa, mai mulţi parlamentari PNL, UDMR şi USR au depus în primăvară un proiect pentru completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale, adoptat pe 13 octombrie de Camera deputaţilor şi trimis la Senat, proiect ce-şi propune popularizarea ştiinţei şi a rezultatelor ei. Iniţiatorii se arată îngrijoraţi că în 2019 România a obţinut cel mai slab punctaj din UE la studiul „Tendinţe în domeniul Studiilor Matematice şi Ştiinţifice Internaţionale”- TIMSS, ca şi de faptul că doar 1,3% dintre adulţii români avuseseră o experienţă de învăţare recentă. Ceea ce arată un dezinteres major faţă de dobândirea de noi cunoştinţe, fie ele teoretice sau practice, la mai toate categoriile de vârstă.

Această indiferenţă cvasi-generală se reflectă, din păcate, şi-n rata uriaşă de analfabetism funcţional în rândul adolescenţilor, rată care depăşeşte de fapt 50%, după cum a explicat pentru edupedu.ro cercetătorul Dacian Dolean. Argumentul său este că la testele PISA, care măsoară capacitatea participanţilor de a citi şi înţelege un text scris, de a face raţionamente matematice şi de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, sunt selectaţi elevi de 15 ani care merg efectiv la şcoală în acel an, doar că, în România, destui abandonează studiile până la acea vârstă, iar aceşti tineri pierduţi pe drum au dificultăţi majore de citire/scriere/înţelegere chiar şi a unor cuvinte simple, monosilabice. Deci, dacă i-am adăuga şi pe ei la procentajul de 40-45% de elevi dovediţi de testele PISA ca fiind analfabeţi funcţionali, scorul total al ţării ar fi şi mai ruşinos.

Din păcate, familiarizarea românilor cu ştiinţa şi explicarea binefacerilor ei în limbaj accesibil nu se pot face peste noapte. Ele presupun un efort îndelungat şi consecvent, în care şcolii îi revine un rol important, dar nu şi exclusiv. Fără ca înşişi cetăţenii să dorească să-şi deschidă mintea, să afle cum noile descoperiri le pot influenţa sau uşura viaţa, orice demers instituţional e sortit eşecului. Răspunsurile aiuristice la chestionarele de cultură generală vor continua să stârnească râsul, doar că, în contrast cu „Ştiinţa voioasă” a lui Nietzsche, ele vor scrie la noi „Neştiinţa voioasă”. Care, de fapt, numai veselă nu e. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite