Ministrul Ligia Deca îi apără pe plagiatori cu decizii ale CCR, care nu mai sunt obligatorii dacă încalcă legislaţia UE

„Elaborarea şi adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”” este un jalon din PNRR cu termen trimestrul 3 /2023. Am arătat în alte articole că respectarea acestui termen este acum imposibilă, forma consolidată a acestor proiecte nu poate ajunge în parlament înainte de 1 februarie 2023.

Cum problema plagiatelor şi a integrităţii academice a ţinut capul de afiş al dezbaterilor proiectelor de lege prezentate de Cîmpeanu, este important să vedem cum va rezolva problema aceasta noul ministru al Educaţiei, Ligia Deca.

Fenomenul extins al plagiatelor afectează personalități de prim rang din lumea politică, de aici interesul şi promovarea unor soluţii care să nu le afecteze statutul politic. Exemplele sunt numeroase: premierul Nicolae Ciucă, actualii miniştri Lucian Bode şi Sorin Grindeanu (cel care pretinde că a scris o carte care are doar coperţi), fostul ministru Sorin Cîmpeanu, plagiatele în serie de la Academia de Poliţie, etc.

Ligia Deca a declarat  că va discuta cu specialişti în drept administrativ pentru a vedea în ce măsură poate fi gândit un sistem „mai robust” în ceea ce priveşte sesizările de plagiat.

„Sunt o persoană care pune mare preţ pe integritate în mediul academic şi vom face în aşa fel încât noul pachet legislativ să aibă un proces foarte serios prin care să asigurăm şi integritatea şi în acelaşi timp să asigurăm şi un proces de verificare în cazul în care există sesizări de lipsă de integritate. Însă există din vară decizia Curţii Constituţionale numărul 364/2022, care este obligatorie pentru toate autorităţile statului”, declară Ligia Deca.

Ministrul Ligia Deca ar trebui să aibă în vedere şi decizia CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene), din 21 decembrie 2021, care este intitulată:

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate”.

In cuprinsul deciziei se spune:

„Curtea, reunită în Marea Cameră, a confirmat jurisprudența sa rezultată dintr-o hotărâre anterioară, potrivit căreia MCV este obligatoriu în toate elementele sale pentru România. Astfel, actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale. Aceasta este situația Deciziei 2006/928, care este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care urmăresc să asigure respectarea statului de drept au de asemenea caracter obligatoriu. România este astfel ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie”

Şi în legile Justiţiei, în curs de aprobare şi promulgare, se menţionează că un judecător nu mai poate fi sancţionat disciplinar dacă nu respectă deciziile CCR, tot ca efect a deciziei CJUE.

Ministrul Ligia Deca ar trebui să reflecteze cu atenţie, atunci când redactează forma consolidată a legilor Educaţiei, cui dă ascultare: deciziei CCR sau a CJUE?

Problemele în discuţie din decizia CCR 364/2022

“În primul rând, titlul de doctor poate fi revocat de autoritatea emitentă pentru nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, doar dacă nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice. În momentul în care titlul este folosit, această procedură de revocare de către autoritatea emitentă nu mai poate fi pusă în practică, aşa spune Curtea Constituţională”, a declarat Ligia Deca.

Soluţia este corectă. Atâta timp cât societatea nu este influenţată de un act administrativ, autoritatea emitentă poate retrage actul administrativ, din motive care o privesc. Persoana căreia i-a fost anulat titlu de doctor suferă oprobriul public şi îi este afectată cariera, dar nu are de dat socoteală pentru beneficiile primite din partea societăţii pentru un act administrativ nelegal.

“O a doua constatare a Curţii este că titlul de doctor poate fi anulat la cererea autorităţii emitente, conform articolului 1, alineatul 6 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, cu respectarea termenului legal prevăzut în această lege a contenciosului administrativ de un an de la data emiterii actului, pentru a respecta termenul pentru introducerea acţiunii în anulare”,  declară Ligia Deca.

Aici apar problemele. Autoritatea emitentă, acum Ministerul Educaţiei, iar în viitor universităţile (dacă trece legea),  nu au niciun interes să ceară anularea titlului de doctor, pentru că îşi dau cu firma în cap. Când au acordat titlul, cu o comisie de doctorat şi sub îndrumarea conducătorului de doctorat, n-au văzut că lucrarea este plagiată sau că nu are valoare ştiinţifică?

Acesta este motivul pentru care în actuala lege există un organism independent, CNATDCU, format din personalităţi științifice cu recunoaştere internaţională, care analizează dacă tezele de doctorat respectă standardele de etică recunoscute în toată lumea.

Termenul de un an de la data emiterii titlului de doctor,  pentru introducerea acţiunii în anulare este iarăşi nepotrivit în cazul plagiatelor tezelor de doctorat. Descoperirea unui plagiat, analiza lui, poate dura mult peste un an, uneori zece ani, aşa că această prevedere nu se poate aplica în cazul plagiatelor. Noua lege a Educaţiei trebuie să prevadă expres absenţa oricărui termen în sesizarea plagiatelor, faptul că sesizarea instanţei se poate face oricând, şi să ignore acest paragraf din decizia CCR. Acesta opţiune în noile legi ale Educaţiei este în concordanţă cu decizia CJUE, care spune că deciziile CCR pot fi ignorate, dacă „creează un risc sistemic de impunitate”. Exact acest lucru creează decizia CCR 364/2022.

Instanța are doar rolul de a verifica respectarea prevederilor legale în stabilirea plagiatelor. Nu văd cum ar putea apela instanța la o altă instituție decât CNATDCU pentru evaluarea unei teze de doctorat. Dacă împricinatul se considera nedreptățit, poate aduce expertize interne sau internaționale asupra tezei sale, iar instanța decide ce expertiză are credibilitate mai mare.

Ligia Deca: „O a treia chestiune stipulată în decizia Curţii este că Ministerul Educaţiei sau oricare alt organism nu au competenţa de a reevalua fondul ştiinţific al tezei, controlul de legalitate făcând referire la aspecte ce ţin de legalitatea desfăşurării procedurii de atribuire în vigoare la momentul acordării titlului”.

Această prevedere din decizia CCR creează exact ca precedenta „un risc sistemic de impunitate” și nu trebuie respectată, conform deciziei CJUE .

Dacă plagiatul este descoperit ulterior procedurii de atribuire, atribuire care a respectat procedurile legale, Ministerul Educaţiei sau orice alt organism „nu au competenţa de a reevalua fondul ştiinţific al tezei”. Dar respectarea prevederilor privind plagiatul, poate fi reevaluată? Dar valoarea ştiinţifică a tezei, nu mai poate fi reevaluată niciodată? Încasează posesorul de titlu doctoral indemnizaţia de doctor toată viaţa, indiferent de valoarea ştiinţifică şi noutăţile aduse de  teza sa de doctorat?

Ministrul Ligia Deca a interzis CNATDCU analiza tezei de doctor a lui Lucian Bode, invocând decizia CCR

Joi, 10 noiembrie, la ședința Consilului General a CNATDCU, au participat și ministrul Educației, Ligia Deca, și secretarul de stat din minister, Gigel Paraschiv. Potrivit președintelui interimar al CNATDCU, Mircea Dumitru, Ligia Deca a spus  în ședință   că instituția nu poate analiza tezele de doctorat mai vechi de un an, care au intrat în circuitul civil și au produs efecte pentru ca aşa prevede decizia CCR.

În primul rând decizia CCR poate fi ignorată, conform deciziei CJUE, dacă „creează un risc sistemic de impunitate”.

În al doilea rând, CCR nu se poate substitui legiuitorului. Până la apariţia prevederilor din noile legi ale Educaţiei nu putem sta în vid legislativ, se aplică cele vechi.  Aşa că instituţia CNATDCU trebuie să-şi vadă mai departe de obligaţii conform actualei legislaţii, şi să verifice teza lui Bode, mai ales că are o nouă sesizare pentru această teză de doctorat. Nu poate veni un ministru să decidă ce are voie şi ce nu are voie să facă o instituţie care respectă un cadru legal. Că nu suntem în junglă legislativă. CCR constată și dă indicații, nu legiferează.

Cum ar trebui să rezolve noua lege a Educaţiei problema integrităţii academice

1. Verificarea tezelor de doctorat, în urma unor sesizări sau chiar prin autosesizare, să fie lăsată în seama unei comisii independente, actualul CNATDCU, formată din personalităţi din mediul academic cu recunoaştere internaţională şi fără legătură cu factorul politic, atât la numire cât şi la activitatea curentă a acestui organism.
2. Sesizarea şi analiza tezelor să se poată face oricând, indiferent de timpul scurs de la acordarea titlului.
3. Posesorul de titlu doctoral nu va avea dreptul să renunţe de bună voie la titlul de doctor.
4. Noile legi ale Educaţiei, legi organice, prevalează asupra legii Contenciosului Administrativ. Nu se compara stabilirea unui plagiat, cu o autorizaţie de construcţie, de exemplu.

Din păcate, Ligia Deca nu mai are timp să consulte specialiştii în drept, dacă pe 15 noiembrie trebuie să prezinte în guvern legile Educaţiei.

Dacă tot nu mai pot ajunge la parlament înainte de 1 februarie, corect ar fi că ministrul Ligia Deca să decidă o nouă perioadă de consultări publice şi cu specialiştii în perioada 15 noiembrie-15 ianuarie, şi să decidă forma finală a legilor până la 1 februarie. Altfel, în forma dată de Cîmpeanu, dezbaterile din parlament şi din societate vor bloca iarăşi legile Educaţiei, riscând ca legile să nu fie adoptate în parlament în trim 3/2023, termen prevăzut de PNRR.