Mass-media, modernitate tendenţială şi europenizare în era Internetului
0O carte despre mass-media este, de fapt, o carte despre starea actuală a societăţii. Instituţii cu acţiune directă asupra unei diversităţi de publicuri, mass-media sunt un element intrinsec al organizării şi funcţionării mediului social.
Volumul „Mass-media, modernitate tendenţială şi europenizare în era Internetului” include studii de exegeză despre mass-media şi cercetări proprii asupra unor teme ale comunicării de masă.
În studiul „Paradoxul spaţiului public” argumentez ideea despre modelarea spaţiului public de către mass-media în raport cu nivelul de dezvoltare economică şi socială, cu sistemul de valori din societate. Din afirmaţia lui J. Habermas că societatea burgheză a cunoscut dominarea publicităţii comerciale, ceea ce s-a concretizat în limitarea dezvoltării democratice am reţinut ideea paradoxului sferei publice în societatea burgheză devenită, în timp, societate de consum. O societate democratică orientată prioritar către perfecţionarea mijloacelor democratice ajunge, prin mecanisme economice şi comerciale, să se confrunte cu mentalităţi, conduite şi acţiuni nedemocratice. Deci o societate cu tradiţii democratice seculare poate genera ea insăşi structuri nedemocratice. Mass-media se inscriu în acest trend prin folosirea lor în alte scopuri decât cele vizând susţinerea democraţiei. Habermas o spune limpede: fiind predominantă în societăţile moderne, publicitatea nu mai acţionează pentru formarea opiniei publice. în schimb ea creează un consens fabricat sau determină raţionalizarea spaţiului public pentru interesele puterii politice, iar discuţia publică a opiniilor private este mult diminuată. Sfera publică devine astfel o înşelătorie.
Media românească transmite mai mult opinii şi nu informaţii. Am spune că nu de puţine ori se întreţine zvonistica, atât de răspândită inainte de 1989. Zvonul este transmis pe canalele media pentru că este oportun pentru un grup sau altul. În media asistăm la o ruralizare a discursului public, disputele se desfăşoară ca pe o uliţă a satului, între ţaţe. Nu este greşit a spune că astăzi în media românească avem fenomenul „ţăţăraiei naţionale”, ce exprimă tendinţa de a ocupa spaţiul public cu orice mijloc în lipsa oricărei argumentaţii necesare în susţinerea punctului de vedere, şi a respectului pentru opinia celuilalt.
Studiul „Spaţiu public naţional, spaţiu public european” discută despre noul context social şi geopolitic al extinderii Uniunii Europene. După schiţarea liniilor de evoluţie a naţiunii române pentru a demonstra caracterul de proces istoric al actului de constituire a identităţii româneşti, în următoarea secţiune este studiat spaţiul public european, argumentând ideea despre identitatea europeană, strâns legată de procesul europenizării societăţii. Lucrarea se bazează pe exegeza unor texte din literatura în domeniu, pe date ale unor cercetări empirice şi pe informaţii din presa română şi străină despre românii euronavetişti.
Capitolul „Manipularea pe forumurile ziarelor online” include date din cercetarea manipulării pe forumurile din presa generalistă online. Examinez interactivitatea dintre presa online şi cititori, pentru a demonstra tendinţele de manipulare exercitate de către presă precum şi practica manipulării şi a dezinformării folosite de comentatorii de pe forumuri.

In studiul „Europenizarea imaginii instituţiilor într-o societate a modernităţii tendenţiale” expun idei despre imaginea instituţiilor româneşti în contextul integrării în Uniunea Europeană. Ca exemplu, mă refer la construirea imaginii instituţiilor şcolare în relaţiile dintre şcoală şi mass-media. Imaginea unei şcoli, de pildă, este alcătuită din elemente semnificative derivate din activitatea şi tradiţia ei. Ca tip de organizaţie, şcoala are o identitate specifică şi valori proprii, ceea ce ar trebui să reflecte mass-media. Un loc special se acordă campaniilor de presă ca modalitate de impunere a şcolii în spaţiul public.
Lucrarea „Europenizarea în ediţiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernităţii tendenţiale” accentuează ideea că mass-media sunt modalităţi importante de informare despre Europa, şi, în acelaşi timp, ele pot modela comportamentul european al românilor. De asemenea, discut despre particularităţile ediţiilor online ale ziarelor româneşti. În final, prezint date şi concluzii din cercetarea privind prezenţa europenizării în ediţia online a două ziare româneşti: „Adevărul” şi „Cotidianul”, din perioada 2-7 aprilie 2009. Din analiză rezultă că atenţia cititorului depinde de tipul de ziar şi de tipul de ştire. Deşi au avut loc evenimente importante, în Europa, în perioada studiată, în ediţiile online şi în cele tipărite ale celor două ziare s-a comentat scandalul legat de arestarea unui om de afaceri. Aceată conduită jurnalistică este o ilustrare a modernităţii tendenţiale, caracteristică societăţii româneşti.
Studiul „Europenizarea responsabilităţii sociale corporative într-o societate a modernităţii tendenţiale” argumentează că responsabilitatea socială corporativă în societatea românească apare, mai mult, ca o modă decât ca o nevoie reală de reglementare a relaţiilor dintre mediul de afaceri si societate. Alinierea responsabilităţii sociale corporative la nevoile şi cerinţele interne depinde de gradul de europenizare a societăţii, concretizată în compatibilitatea intereselor corporaţiilor multinaţionale cu structurile sociale şi instituţionale româneşti europenizate.
În studiul „Europenizare, identitatea şi mass-media în societatea modernităţii tendenţiale” analizez tipurile de cerinţe ale românilor cu privire la europenizare şi a căilor prin care se transmit şi se cunosc aceste cerinţe. Mass-media ar putea fi un agent important de exprimare a problemelor cetăţenilor faţă de procesul de europenizare. în plus, evidenţiez că, în cadrul Uniunii Europene, contextele naţionale influenţează acţiunile diferiţilor actori sociali şi politici la nivel naţional. În alt capitol, analizez rolul mass-media în construcţia sferei publice naţionale în relaţie cu identitatea europeană. Consider că mass-media este ar putea fi un factor al europenizării sferei publice prin capacitatea de a transmite informaţii despre spaţiul european. Am în vedere, pe de o parte, europenizarea sistemului mass-media şi, pe de altă parte, mass-media ca miljloc de furnizarea informaţiilor despre Uniunea Europeană şi europenizarea societăţii româneşti.
In lucrarea Informaţii despre politici şi iniţiative ale Uniunii Europene transmise de către actorii sociali interni la postul public de televiziune examinez tipul de informaţii despre Uniunea Europeană transmise de către actorii sociali naţionali. Pe baza datelor unei cercetări realizată pe un eşantion naţional de 1119 persoane, investighez opinii despre influenţa Televiziunii Române în procesul de europenizare a societăţii româneşti, despre modul de transmitere a informaţiilor despre Uniunea Europeană de către actorii politici (preşedinte, prim-ministru, miniştri, partide de la guvernare, partide de opoziţie) şi actorii sociali non politici (din cultură, ştiinţă, sport, afaceri, showbiz, jurnalişti TVR, alţi jurnalişti, comentatori).
In capitolul Interacţiune şi socializare în mass-media şi în new media prezint relaţia dintre mass-media şi noile media pentru a sublinia schimbări determinate de mediul virtual în comunicarea de masă. În acelaşi timp, analizez procesele de interacţiune şi socializare în mediul online şi în mediul offline pentru a argumenta că reţelele sociale online, prin ele insele, nu pot fi numite reţele de socializare, dezvoltând ideea argumentată în articolul publicat în adevarul.ro.
În lucrarea Manuel Castells: „Mass-media în Era Informaţiei” abordez teze despre mass-media din scrierile lui Manuel Castells, unul dintre specialiştii redutabili în cercetarea societăţii informaţionale. Autor al unei teorii a comunicării în contextul evoluţiilor tehnologiilor informaţiei şi al societăţii în reţea, el a dezvoltat fondul doctrinar despre comunicare din ultimile decenii din secolul al XX-lea.
Ultimul capitol, „De la modernitatea tendenţială la europenizare”, precizează conţinutul conceptului de modernitate tendenţială şi abordează europenizarea în contextul modernităţii tendenţiale. Pornesc de la premisa că procesul de europenizare afectează toate sectoarele oricărei societăţi din Uniunea Europeană, inclusiv mass-media.
Am considerat semnificativ, pentru analiza mass-media de dinainte de 1989, includerea, în volumul de faţă, în Anexă, a capitolului „Cultura tradiţională-cultura mass-media” din cartea mea Generaţie şi cultură (1985).
Cartea face referire la idei din tezele doctoranzilor coordonaţi de mine: Andra-Dina Pană, Arthur Suciu, Anabella-Maria Târnovan, Raluca Tudor, Elena-Mădălina Vătămănescu.
Cuprins
Notă 9
Introducere 11
1. Paradoxul spaţiului public 19
2. Mass-media în sfera publică naţională şi în sfera publică europeană 37
3. Spaţiu public naţional, spaţiu public european 59
4. Manipularea pe forumurile ziarelor online 87
5. Mass-media şi modernitatea tendenţială în procesul tranziţiei de la societatea naţională la Comunitatea europeană 111
6. Europenizarea comunităţii naţionale în contextul modernităţii tendenţiale 121
7. Europenizarea imaginii instituţiilor intr-o societate a modernităţii tendenţiale 127
8. Europenizarea în ediţiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernităţii tendenţiale 147
9. Europenizarea responsabilităţii sociale corporative într-o societate a modernităţii tendenţiale 165
10. Europenizare, identitatea şi mass-media în societatea modernităţii tendenţiale 185
11. Informaţii despre politici şi iniţiative ale Uniunii Europene transmise de către actorii sociali interni la postul public de televiziune 201
12. Interacţiune şi socializare în mass-media şi în new media 221
13. Manuel Castells: Mass-media în Era Informaţiei 253
14. De la modernitatea tendenţială la europenizare 285
Anexa: Cultura tradiţională – cultura mass-media 309
Referinţe 323
Indice de nume, de termeni şi de titluri de lucrări 343
Constantin Schifirneţ, Mass-media, modernitate tendenţială şi europenizare în era Internetului, Bucureşti: Tritonic, 2014