
Mass-media din comunism pe înțelesul tinerilor
0Volumul cu titlul Mass media din comunism pe înțelesul tinerilor a fost publicat la editura Tritonic în anul 2022 și a fost coordonat de Alexandra Bardan, Antonio Momoc și Gheorghe Anghel.

În perioada pandemiei, studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, au participat la un proiect de cercetare intervievând părinții și bunicii din anii 1980 ai comunismului și au reușit să realizeze interviuri de istorie de viață, materialele realizate, publicate în prezentul volum, reprezentând mărturisiri de istorie socială sau orală.
Poveștile celor intervievați au un mesaj clar și anume că în perioada comunistă părinții și bunicii noștri s-au confruntat cu restricții de tot felul. În anii 1980, când internetul era în stadiu incipient, iar TikTok-ul sau Instagram-ul nu erau inventate, cine avea un televizor color sau un aparat video deja era într-o altă lume, deoarece în lipsa programelor de divertisment, vizionarea filmelor în apartamentele celor care aveau aparate video reprezenta o sursă de distracție la care nu foarte mulți aveau acces, deoarece televiziunea unică de stat difuza doar știri despre congresele PCR și vizitele tovarășului Nicolae Ceaușescu pe la fabricile din țară și despre realizările socialismului științific clădit de clasa muncitoare.
Românii, în lipsa știrilor și informațiilor, ascultau în surdină, cu volumul mic, ca să nu-i audă vecinii, unii dintre ei informatori ai Securității, postul de radio Europa Liberă, care era finanțat de americani și care emitea de la Munchen, unde se auzeau știri despre tot ceea ce nu se știa în România comunistă a anilor 1980. La Europa Liberă a lucrat Liviu Tofan, care i-a povestit în carte lui Gheorghe Anghel (pp.207-228), cum a plecat din țară în anii 1970, când era student la Facultatea de Litere și ajunsese în Germania Federală ca translator pentru un secretar al Uniunii Tineretului Comunist și a hotărât să rămână acolo, luând contact astfel cu postul de radio Europa Liberă.
Marea voce, de pe mai toate casetele distribuite subversiv în perioada comunistă, o regăsim în volumul Mass media pe înțelesul tinerilor. Astfel, Irina Margareta Nistor povestește în volum Alexandrei Bardan (pp. 183-206) despre presiunile la care a fost supusă în perioada în care dubla casete video cu filme occidentale introduse în țară prin contrabandă de către piloții companiei de aviație Tarom. Deși lucra în TVR, totuși Irina Margareta Nistor realiza dublaje, iar Securitatea știa de activitățile ei și se întreba dacă nu cumva urma să fie chemată la interogatorii.
Cartea de interviuri Mass media din comunism pe înțelesul tinerilor reprezintă o incursiune în timp, într-o lume sumbră, unde cenzura și autocenzura erau controlate de cei care dețineau puterea, de partidul unic reprezentat de Partidul Comunist Român, o epocă și o lume la care nu ne mai putem întoarce.
Cartea are ca țintă generația născută după 1989, pentru care întâmplările și experiențele părinților și bunicilor care au trăit sub regimul comunist sunt sau pot părea absurde și uneori bizare pentru generațiile crescute cu aplicații de tipul Facebook, TikTok sau Instagram. Cu toate acestea, privațiunile regimului totalitar comunist, trebuie cunoscute de cei tineri, iar la epoca totalitară nu mai dorim să ne întoarcem.
Denis Nistor îl intervievează pe bunicul său care afirmă că a pus antena pe bloc și prindea Kievul și bulgarii, (pp.11-20), iar Liviu Tofan, care i-a povestit lui Gheorghe Anghel, afirmă că românii evadau în acea perioadă cu ligheanul spre Bulgaria. Având în vedere că volumul este unul de istorie socială, voi contribui și eu cu câteva documente din arhiva mea personală pentru a pune în lumină circulația foilor volante prin cartierele patriei cu programul televiziunii din Bulgaria, care erau bătute la mașina de scris și distribuite aparent aiurea.


Volumul este de dorit a fi citit de către cei tineri, pentru a înțelege lipsurile și privațiunile de toate felurile din perioada comunistă. Oana Nasui într-o notă despre proiectul Comunismul pe înțelesul corporatiștilor, arată că acesta a adunat documente digitale, mai ales filme, deoarece foarte mulți tineri au impresia că revenirea la totalitarismul comunist fi o banalitate, nereușind să conștientizeze dimensiunea totalitară a unui astfel de regim, precum și privațiunile la care au fost supuși părinții și bunicii noștri în anii 1980.