Lupta pentru putere

Formal, manifestaţiile de protest ale Platformei „Demnitate şi Adevăr” reîncep astăzi, 24 aprilie, deoarece Comisia Electorală Centrală de la Chişinău nu a aprobat desfăşurarea unui referendum în care alegătorii urmau să se pronunţe în privinţa alegerii preşedintelui Republicii Moldova prin vot direct, a reducerii numărului de parlamentari de la 101 la 71, şi a eliminării imunităţii parlamentare.

Referendumul fusese iniţiat de Platformă şi pentru a obţine convocarea cetăţenilor la vot, reprezentanţii acesteia afirmă că au colectat peste 400.000 de semnături. După prevederile legale, pentru a obţine plebiscitul prin intermediul unei iniţiative populare, trebuie să se adune cel puţin 20.000 de semnături din minim jumătate din numărul unităţilor teritoriale administrative. În cazul Republicii Moldova, e vorba despre cel puţin 18 raioane. CEC a invocat nerespectarea acestui principiu teritorial şi a respins referendumul.

În acelaşi timp, guvernarea reprezentată de Partidul Democrat şi aliaţii acestuia din Partidul Liberal, foştii deputaţi din partea comuniştilor şi câţiva foşti deputaţi din PLDM, a iniţiat în parlament un proces de schimbare a constituţiei pentru a exclude imunitatea parlamentarilor. Anterior, Curtea Constituţională anulase modificările Constituţiei din anul 2000, prin care alegerea preşedintele republicii se făcea în parlament, reintroducându-se procedura de alegere directă a şefului statului.

Preluarea pe agenda puterii a multora dintre revendicările Platformei „Demnitate şi Adevăr” şi soluţionarea pozitivă a acestora îi lasă, într-un fel, în offside pe liderii a ceea ce se numeşte „mişcarea protestatară” şi le minimizează şansele de a înlătura de la putere actuala coaliţie. De aceea, era nevoie de o reaprindere a focului protestatar.

De această dată, însă, retorica simpatizanţilor Platformei şi chiar a organizatorilor a fost mult mai ostilă guvernării. Conducerea Platformei, prin vocea lui Andrei Năstase, şi-a exprimat speranţa că poliţiştii vor fraterniza cu manifestanţii, însă nu a spus până la capăt ce ar trebui să facă apoi toţi aceştia. În acelaşi timp, apariţia în presă a unei înregistrări audio în care coordonatorii securităţii manifestaţiei păreau să se consulte asupra unei încercări de a rupe cordonul de poliţie alimentează temerile că manifestaţia poate degenera în violenţe.

Am văzut câteva partide politice care s-au alăturat manifestaţiei de duminică. Printre acestea nu se află, de această dată, socialiştii lui Igor Dodon şi cei din „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi. Însă cred că este cazul ca liderii Platformei să recunoască faptul că acum ei n-o mai pot face pe simplii activişti civici, deoarece au şi ei un partid, care dublează numele entităţii din societatea civilă şi al cărui preşedinte este Andrei Năstase. El înţelege că nu are mult timp la dispoziţie - deoarece la fiecare miting mare se anunţă „sfârşitul guvernării”, care nu mai vine. De aceea, Andrei Năstase însuşi a spus de mai multe ori că mitingul de pe 24 aprilie e unica şansă „să ne luăm ţara înapoi”.

Cât despre semnăturile pentru referendum care fuseseră strânse, da, este adevărat că s-au strâns pste 400.000, însă e imposibil ca liderii Platformei să nu fi ştiut legea care-i obliga să respecte regulile de procedură.

Lucru care mă duce tot mai mult cu gândul la eventualitatea unui banal exerciţiu de testare a atitudinilor cetăţenilor, a viziunilor lor politice şi mai ales a disponibilităţii de a vota. Mascat sub aparenţa de colectare de semnături pentru referendum.

În plus, Platforma mai are încă foarte mult de lucru la programul de acţiuni de realizat. Faptul că deja de peste un an ni se vorbeşte, invariabil, tot despre cât de rău este Plahotniuc şi campania asta e construită pe o identificare negativă, arată nepăsarea liderilor Platformei în legătură cu alte probleme decât cele legate de preluarea puterii.

Deocamdată, voi urmări desfăşurarea mitingului de astăzi din Piaţa Mari Adunări Naţionale şi voi reveni cu reacţii.