Kövesi, Parchetul European şi ruleta justiţiei româneşti

Sub conducerea Laurei Codruţa Kövesi, Parchetul European începe, de la 1 iunie, anchetele împotriva celor care au furat, au păcălit şi au profitat, prin mijloace ilegale, de fondurile europene.

În România se tem încă mulţi de această doamnă de fier a justiţiei, sub bagheta căreia politicieni de top şi oameni de afaceri bine situaţi, care au jonglat cu legea după bunul lor plac au fost trimişi la închisoare. 

Kövesi a ajuns în această poziţie de forţă, fără ajutorul României, după ce şi-a pierdut fotoliul de procuror şef anticorupţie. Magistraţii aşa numitei Secţii Speciale au făcut tot ce au putut  să o compromită şi să-i bareze drumul. Au început cercetarea ei cu sprijinul fostului deputat PSD, Sebastian Ghiţă, inculpat în mai multe dosare de corupţie şi refugiat în Serbia de frica DNA. Ghiţă a acuzat-o că ar fi luat mită de la el pentru aducerea în ţară a fostului director al FNI, Nicolae Popa în 2009. În urma acestei acuzaţii, care nu se baza pe niciun fel de probe, Secţia Specială a pus-o pe Kövesi sub control judiciar şi chiar în perioada negocierilor pentru funcţia de Procuror European i s-a interzis să plece din ţară şi să facă declaraţii publice. 

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost nevoită să traverseze o perioadă de umilinţe serioase în ţară, izbândind însă, în afară, unde a convins nu doar prin atitudine, ci şi prin rezultatele pe care le-a avut la DNA. 

Între timp, cu toate că liberalii sunt la putere de un an şi jumătate, iar o coaliţie cu vederi democratice se află la guvernare de şase luni, în justiţia autohtonă nu s-au schimbat prea multe. Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) numită şi Secţia Specială a rămas pe poziţii şi îşi continuă marşul intimidărilor, după acelaşi model folosit în cazul Kövesi. 

Secţia Specială joacă un triplu rol: (1) de a-i pune la punct pe magistraţii curajoşi, (2) de a-i înfricoşa pe cei cinstiţi şi (3) de a-i proteja pe cei corupţi.

La Camera Deputaţilor a trecut Legea pentru desfiinţarea acestei Secţii, dar trenează adoptarea la Senat, ca şi cum cineva ar avea interesul să prelungească şi să se folosească în continuare de SIIJ. 

Un alt exemplu de funcţionare distorsionată a magistraţilor de la Secţia Specială este felul în care aceştia par să fi apărat pe faţă Antena 3, după ce şeful DNA Constanţa, procurorul Andrei Bodean a dat în judecată acest post de televiziune şi Evenimentul Zilei, după ce acestea au publicat o serie de articole cu acuzaţii grave la adresa magistratului. 

Procurorul era acuzat că a arestat un avocat din Constanţa, doar pentru că soţia acestuia i-ar fi respins avansurile. Era vorba despre avocatul Sorin Calaigii condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. După ce şi-a ispăşit pedeapsa, acesta l-a reclamat la SIIJ pe procurorul care i-a instrumentat dosarul. Acţiunea a avut loc intempestiv după ce procurorul DNA a dat în judecată Antena 3 şi Evenimentul Zilei.

Secţia Specială  a luat imediat în considerare plângerea infractorului, i-a deschis dosar penal magistratului şi s-a comportat ca şi cum ar fi avut ordin să-l compromită pe cel mai cunoscut procuror al Constanţei, Andrei Bodean, cel care i-a trimis în judecată, printre alţii, pe Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre, condamnaţi şi ei definitiv.

Altfel spus, orice condamnat îşi poate pârî procurorul la Secţia Specială, transformată de doi ani încoace într-o ruletă gata să producă pierderi pentru magistraţii curajoşi şi câştiguri pentru infractori.

De altfel, întreaga justiţie autohtonă pare să funcţioneze după regulile unei rulete ruseşti, în care judecătorii şi procurorii cinstiţi se aşteaptă să fie puşi la zid în orice moment de Secţia Specială.

Chiar şi după desfiinţarea acesteia există pârghii care pot fi folosite, inclusiv prin promovarea la Înalta Curte a unor magistraţi vulnerabili sau oportunişti, care par gata să facă treburile murdare, inclusiv prin salvarea sau aruncarea în cuşca leilor a celor implicaţi de-o parte sau alta a ecuaţiei juridice.

Parchetul European instrumentează dosarele de fraudarea banilor europeni, după care le trimite instanţelor naţionale din fiecare ţară şi, în funcţie de legislaţie şi de nivelul de etică al judecătorilor, hoţii fondurilor UE sunt sau nu pedepsiţi. În mânuirea acestor bani sunt implicaţi mulţi oameni politici, de la cele mai joase niveluri, cum ar fi primăriile comunale sau săteşti, până la cele mai înalte funcţii, cum ar fi cele de miniştri.

Laura Codruţa Kövesi se întoarce, deci, în acest război de gherilă şi mulţi reprezentanţi ai grupărilor infracţionale, care profitau de slăbiciunile comunitare, se tem de noua şefă a Parchetului European, indiferent dacă sunt din România sau din celelalte 21 de state care au acceptat să intre sub tunurile procurorilor europeni. Sunt membre ale Parchetului European Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Spania. 

Potrivit datelor UE, peste 50 de miliarde de euro din fonduri europene se pierd anual din cauza fraudelor.

România a fost somată acum două săptămâni de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să îndrepte erorile contrareformelor juridice din ultimii ani. 

E nevoie de schimbări pe care ar trebui să se grăbească să le facă guvernul şi parlamentarii, dar care sunt tergiversate. Totuşi, tot ce a făcut rău PSD în trei ani de guvernare poate fi remediat în câteva luni, dacă există voinţă. Sunt, însă, ireversibile pensionările care îi scot din sistem pe cei mai buni judecători şi preferinţa pentru numirile la Înalta Curte a celor care au schelete în dulap, cum este cazul Laurei Soane, al cărei soţ este condamnat definitiv pentru trafic de migranţi.

Sabina Fati - Deutsche Welle