Hillary Clinton critică România, MAE sare din baie

Secretarul de Stat american a ţinut un discurs în care România apărea într-un context negativ. Crezînd că se află pe vremea televiziunii unice şi a ziarelor controlate de partid, Ministerul Afacerilor Externe se războieşte cu presa care - aţi ghicit! - a preluat "tendenţios ştirea". Dar ştirea trece, problemele rămîn...

Într-un discurs rostit la Dublin, cu ocazia unei reuniuni OSCE, secretarul de stat al SUA a făcut o „recapitulare” a evoluţiilor din ţările OSCE, de la semnarea actului de la Helsinki încoace. S-a referit la derapajele democraţiei din diverse ţări din Europa de Est şi fosta URSS. A pomenit şi România. Imediat, MAE a sărit din baie cu un comunicat, în care spune că presa a “preluat tendenţios ştirea” şi “atrage atenţia asupra necesităţii respectării deontologiei profesiei de jurnalist”. (Atrag şi eu atenţia – ca absolvent de Litere – că o construcţie cu patru genitive “în cascadă”, adică asupra necesităţii respectării deontologiei profesiei, e agramată; mă aştept de la “comunicatorii” MAE să scrie mai bine în româneşte).

Dar vă propun să lămurim problema. Să facem împreună un mic exerciţiu de analiză de text. Aşa, ca pe blog, nu ca la şcoală…

Discursul rostit de Hillary Clinton poate fi citit în întregime (în limba engleză) aici. Comunicatul MAE - aici.

Fraza în care este inclusă România este aceasta: “There are unfortunately signs of democratic backsliding in Hungary and challenges to constitutional processes in Romania and the ugly specter of anti-Semitism, xenophobia, discrimination against immigrants, Roma, LGBT persons, and other vulnerable populations persists”. Traduc: “Din nefericire, există semne de declin democratic în Ungaria şi provocări la adresa proceselor constituţionale în România şi persistă spectrul urât al antisemitismului, xenofobiei, discriminării împotriva imigranţilor, romilor, persoanelor LGBT şi altor populaţii vulnerabile”.

S-o luăm acum pe rând şi să vedem – pe scurt, fără detalii plictisitoare – cum se citeşte şi cum se analizează acest discurs. E discursul unui secretar de stat american, scris de cineva din aparatul diplomatic al SUA care – spre deosebire de ţâfnoşii din MAE, care trag cu comunicate în jurnalişti şi în agenţiile de presă – este atent la fiecare vorbuliţă plasată în text.

Contextul. Discursul se referă în întregime la insuccese, la eşecurile de pe cuprinsul ţărilor membre ale OSCE şi la faptul că, la peste 20 de ani de la sfârşitul războiului rece, Europa încă nu e unită, nu e un spaţiu al păcii, libertăţii şi prosperităţii depline. Deci, doamna Clinton e îngrijorată şi îşi ilustrează preocuparea cu exemple negative. Apoi: fraza în care apare România vine imediat după o lungă enumerare (cu exemple) a deficitului democratic din Belarus, Ucraina, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kazahstan, Rusia. Apoi: România şi Ungaria sînt singurele membre UE citate.

Semnificaţia. Limbajul diplomatic e lemnos: rareori diplomaţii spun lucrurilor pe nume, iar când o fac, înseamnă că nu se poate altfel, nu o pot “da cotită”, nu se pot ascunde după piersic. Prin urmare, oamenii-care-contează – decidenţi politici, diplomaţi, investitori, analişti politici ori din agenţiile de rating etc. – înţeleg aşa: că România şi Ungaria se află, în viziunea Departamentului de Stat, mai aproape de “repetenţii” într-ale democraţiei decât de democraţiile vest-europene. Sunt pe aceeaşi listă cu Belarus, Ucraina, Tadjikistan, Rusia etc. Adică în seria statelor cu democraţii şchioape; şi nu mai contează detaliile – cât sînt de şchioape, din ce motive, care-s diferenţele între una şi alta – ci contează prezenţa pe listă. Dacă, bunăoară, România ar fi fost citată alături de Germania, Danemarca, Suedia şi Marea Britanie, n-am mai fi perdut acum vremea - eu scriind, dumneavoastră citind - şi ne-am fi văzut de normalitatea vieţilor noastre.

Pe de altă parte, referirile la România – despre care MAE zice că “sunt mult mai restrânse decât lasă să se înţeleagă unele ştiri” – lovesc în moalele capului: “provocări la adresa proceselor constituţionale”. Din nou: oamenii-care-contează – decidenţii politici, marii investitori, analiştii etc. – înţeleg din această “referire restrânsă” exact ce trebuie, şi anume că se îngroaşă gluma în România, din moment ce procesele constituţionale nu se mai desfăşoară firesc. Toate ţările au probleme (doamna Clinton spune că şi în SUA este loc pentru mai bine), dar lumea civilizată ştie de multă vreme că nu trebuie să te joci cu Constituţia, nici să încerci s-o fentezi.

Prin urmare, MAE – care a înţeles foarte bine despre ce e vorba, căci diplomaţia noastră are destui profesionişti de foarte bună calitate – a dat un comunicat nevricos şi pripit, încercând să dea vina pe presă pentru nişte probleme absolut reale, pe care Departamentul de Stat le-a sesizat cât se poate de corect. Nu zic, unii jurnalişti or fi preluat tendenţios ştirea, dar în epoca Internetului oricine poate citi direct discursul original al doamnei Clinton şi se lămureşte.

Şi ar mai fi ceva – iar asta vă rămâne, dragi cititori, ca temă pentru acasă. Recitiţi încă o dată toată fraza în care apar România şi Ungaria (din care MAE a vrut să reţină doar chestia “restrânsă” cu “provocările faţă de procesele constituţionale”). Repet: recitiţi-o în întregime, cu atenţie şi la rece. La ce ţări se referă oare partea cu “antisemitismul, xenofobia, discriminarea” şi celelalte elemente ale “spectrului urât”? Încercaţi să daţi un răspuns cinstit la această întrebare. Nu, nu-i nevoie să “sunaţi un prieten”; e suficient să vă amintiţi ce a spus un membru al guvernului român despre Holocaust, cine dă vina pe străini pentru toate relele din ţară şi alte asemenea “detalii”, pe care comunicatul MAE se face că nu le bagă în seamă...