George Floyd, scânteia care a aruncat Statele Unite în haos

Proteste în Statele Unite

Încă de la preluarea mandatului de preşedinte, Donald Trump a fost puternic contestat, iar tabăra anti-Trump a rămas foarte activă. De obicei, în alegerile prezidenţiale, câştigătorul ia totul, preşedintele ales primeşte automat un grad de încredere mult peste voturile obţinute în timpul scrutinului. Acest lucru nu s-a întâmplat şi în cazul lui Trump.

Războiul dintre tabăra preşedintelui şi cea a democraţilor a scindat profund America pentru că a început în 2016 şi este încă activ. Astfel, cele două tabere au avut tot timpul să-şi sedimenteze argumentele şi să-şi întărească convingerile.

Acum, Statele Unite se află într-o situaţie deosebit de complicată pentru că au loc două bătălii distincte care se desfăşoară pe acelaşi teren şi în mare parte cu aceiaşi participanţi. Una este o luptă împotriva unei ideologii brutale şi represive. Cealaltă este o luptă mai îngustă ce vizează fotoliul de la Casa Albă.

Trump versus America

Moartea lui George Floyd a redeschis o rană veche - poliţiştii albi vs. civilii negri. Această rană explodează acum dar ea este suprapusă peste alte probleme majore.

SUA este ţara cea mai afectată de pandemia de coronavirus. Au depăşit 2 milioane de infectări, iar numărul morţilor a ajuns la 113.835. Criza medicală a generat foarte rapid o criză economică iar cifrele oficiale arată o rată a şomajului de 14,7%. Conform The Guardian, cifrele reale arată mai rău, iar în câteva luni şomajul va ajunge la 20%.

Practic, Washingtonul înfruntă acum o criză medicală care a dus la criza economică şi care generează o criză socială, totul în anul alegerilor prezidenţiale.

Obişnuit cu răspunsurile violente, preşedintele Trump a acţionat şi acum la fel, crezând că este vorba doar despre o opoziţie politică a întărâtat şi mai mult spiritele.

 „Secret Service a făcut o treabă foarte bună astă-noapte la Casa Albă. (...) Linia frontului a fost înlocuită constant cu agenţi proaspeţi, ca prin magie. Grămadă mare, organizată profesionist, nimeni nu a fost nici măcar aproape de a rupe gardul. Dacă ar fi reuşit s-ar fi întâlnit cu cei mai feroce câini şi cele mai sinistre arme pe care le-am văzut vreodată. Atunci, oamenii ar fi fost răniţi foarte rău, cel puţin. Mulţi agenţi ai Secret Service abia aşteaptă să intre în acţiune. «I-am pus pe cei tineri pe linia frontului, domnule, adoră să facă asta, e antrenament bun»“, a scris Donald Trump pe Twitter în timpul protestelor din faţa Casei Albe.

Pentru a salva aparenţele, administraţia Trump a portretizat toată mişcarea de stradă ca fiind violentă şi coordonată de ANTIFA. Totuşi, conform unor sondaje prezentate de The New York Times, 76% dintre americani, inclusiv 71% dintre albi, au numit rasismul şi discriminarea „o mare problemă” în Statele Unite. Totodată, 57% dintre americani au spus că furia manifestanţilor care au protestat pe străzile din Statele Unite a fost pe deplin justificată, iar alte 21% au numit-o oarecum justificată.

Cifrele prezentate de The New York Times arată că societatea are nişte probleme structurale dincolo de jocurile politice. Da, este evident că democraţii încearcă să profite de criză şi să-l lovească pe Trump la fel cum Trump pozează în liderul neînfricat care salvează America dar dincolo de politică, pandemia, rasismul şi şomajul rămân.

Cele două Americi

Imaginile cu protestatari devastând magazinele de lux sau incendiind sediul Amazon sau Apple arată cât de profundă este mişcarea socială din SUA. Revolta asta este despre tot, fără să aibă un lider, protestele mustesc de ideologie de stânga. Lupta de clasă este atât de evidentă încât doar cine nu vrea nu o vede.

Protestatarii sunt din toate rasele şi aproape toate clasele sociale dar preponderent cei săraci, cei foarte săraci şi şomerii produşi de criza medicală. Cei care nu au mare lucru de pierdut şi pentru care fiecare piatră aruncată în vitrina Rolex sau Gucci reprezintă o mică revanşă.

Problema reală a administraţiei Trump este că nu are răspuns. Până la izbucnirea pandemiei răspunsul Casei Albe era mereu acelaşi, am crescut economia, am redus şomajul, restul este fake news. Acest argument a dispărut în doar trei luni.

Statele Unite setează trendul

Statele Unite rămân modelul lumii occidentale, iar ceea ce se întâmplă acum în multe oraşe americane este importat şi în Europa de Vest. Modelul american promovat în ultimii zeci de ani de către industria spectacolului şi de cinematografia de la Hollywood a rămas în mentalul colectiv. America este ţara tuturor posibilităţilor şi modelul de urmat.

Multe state rezonează cu problemele din SUA pentru că peste tot pe planetă sunt, de fapt, probleme similare iar proteste violente au izbucnit şi în Marea Britanie, Belgia, Italia, Spania, Ungaria, Olanda şi Franţa.

Ca şi în SUA, cazul George Floyd este doar un motiv în plus, problemele reale sunt mult mai adânci, iar politicienii nu produc soluţii suficient de rapide pentru a potolii mulţimile.

SUA, Marea Britanie, Ungaria şi chiar România sunt state unde delimitarea politică a fost feroce. Ţara a fost împărţită foarte clar între „noi” şi „ei”, iar politicienii au profitat, fiind mulţumiţi că-şi radicalizează şi păstrează electoratul. Acum a venit decontul, radicalizarea pe teme politice şi decredibilizarea instituţiilor va lăsa urme adânci.

Distrugerea magazinelor de lux sau vandalizarea statuii lui Winston Churchill arată disperarea unei pături importante a cetăţenilor, dar şi dorinţa de a şterge fundamentele actuale pe care este construită civilizaţia occidentală.