Fără bani de la UE nu se poate construi bugetul pe 2025. PSD, autorul dezmăţului bugetar: după noi, potopul!

Dacă mai era nevoie de o lovitură în plex pentru actualul guvern, a venit ieri de la CE: a fost suspendată tranşa a treia din PNRR pentru neîndeplinirea a 6 jaloane. CE ne-a dat termen 6 luni pentru realizarea cerinţelor PNRR, perioadă în care, probabil, nu vom primi niciun ban de la CE.

FOTO Pixabay

CE ne-a cerut şi o listă de măsuri fiscal-bugetare, care să reducă deficitul bugetar, cu termen 15 octombrie. Guvernul Ciolacu a refuzat să trimită la CE o astfel de listă, încă un motiv să nu primim vreun ban din tranşa a treia.

Nici din exerciţiul financiar 2021-2027 România nu a atras vreun euro din fondurile de Coeziune, şi suntem la jumătatea perioadei.

Paradoxal, România a primit în primele două tranşe din PNRR 9 miliarde de euro, din care a cheltuit doar 3 miliarde. De ce?

Un exemplu stă metroul din Cluj-Napoca, care a fost eliminat din PNRR, pentru că România nu a îndeplinit exact cerinţele CE la acordarea banilor.

Cine va fi viitorul premier

Ciolacu nu mai vrea să fie premier după alegeri, şi se visează preşedintele ţării. În faţa problemelor dificile cu care se confruntă România în plan fiscal-bugetar, doar un inconştient va accepta funcţia de premier după alegeri. Ciucă a spus că nu mai vrea să fie premier, şi atunci viitorul preşedinte, oricare ar fi el, va numi un premier de la PSD, partidul cu cel mai mare număr de parlamentari.

Dacă Ciolacu nu câştigă preşedinţia, în PSD se va pregăti şi desfăşura „noaptea cuţitelor lungi”, după cutumele acestui partid. Ceea ce va face şi mai grea desemnarea unui premier.

Care va fi nouă coaliţie de guvernare? PNL nu prea mai vrea coaliţie cu PSD, şi dacă ia un scor mic la alegerile parlamentare nici nu va mai avea pretenţia să intre la guvernare.

Fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, explică într-o postare pe facebook că PSD are ca plan B o alianţă cu AUR, cu care, dacă ne luăm după sondajele de opinie, ar realiza o majoritate parlamentară.

PSD ar risca să dea la prezidenţiale din voturile lui Ciolacu către Simion, pentru a fi sigur că intră cu el în turul al doilea şi câştigă detaşat preşedinţia.

Mai spune Sebastian Lăzăroiu că PSD și-a plasat oameni pe lista AUR: „Oameni care, odată ajunși în Parlament, la un semnal, vor trece de partea cui trebuie. Simion știe toate astea și știe și ce urmează, dar nu pare a se sinchisi”.

„Simion a devenit complicele PSD. Oameni de afaceri apropiați de social-democrați sunt orientați spre finanțarea campaniei candidatului AUR. Așadar, nici Simion nu mai e călărețul singuratic pe cal alb. Totul se face cu încuviințarea lui”.

Chiar şi aşa, cine va fi premierul care, conform lui Lăzăroiu, va trebui să curețe grajdurile după ani de dezmăț bugetar şi lipsa reformelor?

Va avea AUR pretenţia să dea premierul, pe Călin Georgescu, de exemplu? Sau chiar George Simion se va „băga” la o sarcină imposibilă, din inconştienţă  ?

Mai degrabă, cum nici PNL nu şi-ar asuma o funcţie sinucigașă, prevăd că tot PSD va da viitorul premier.

Problemele viitorului buget

Fiind an electoral, nimeni nu ştie cum va arăta bugetul pe anul viitor, deşi la 15 octombrie trebuia să avem creionate datele esenţiale.

La un deficit care anul acesta se va ridica, probabil, la 8% din PIB, este greu spre imposibil de creionat bugetul pe anul viitor. Cum va fi redus acest deficit, cum ne obligă şi CE să-l reducem spre 3% din PIB?

Guvernul Ciolacu cere un termen de 7 ani pentru reducerea deficitului, ignorând faptul că doar dobânzile vor totaliza în 7 ani circa 600 miliarde lei (120 miliarde euro), cât necesarul pentru toate autostrăzile din România! La covrigăria din Buzău nu se lucra cu astfel de cifre, şi premierul Ciolacu nu le înţelege.

De regulă deficitul se prevede a fi redus din creşterea economică. Dar şi aici avem probleme, din 3-3,5% cât speram să avem creştere economică în 2024, aceasta s-a redus la doar 2%. Ce context economic european şi internaţional va fi în 2025, nimeni nu riscă să prevadă.

Creşterea încasărilor la buget nu dă roade cu OUG-uri de tip „trenuleţ” sau iertăciuni de datorii. Cine şi-a pus speranţa în astfel de soluţii, rău a făcut. Creşterea încasărilor vine doar din conformarea voluntară, când contribuabilii au încredere că statul face ce trebuie cu banii lor. Nu este cazul României, care colectează la buget 27% din PIB, faţă de media europeană de 40-45%.

Reducerea cheltuielilor statului ar fi posibilă doar pentru un guvern decis să ia taurul de coarne. Să reducă guvernul la 12-14 ministere, să reducă numărul bugetarilor şi ordonatorilor de credite, profitând de digitalizare.

Un exemplu pe care l-am mai dat. Ministerul Agriculturii are în subordine 111 instituţii, printre care Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti. În condiţiile în care toată agricultura în România este privatizată, ce fac aceşti mii de bugetari? Dau sfaturi fermierilor ce şi cum să cultive? Dirijează plantarea panseluțelor pe bulevardele Capitalei?

Nu văd un guvern de sacrificiu, care să taie în carnea vie a bugetarilor. Ar fi o misiune sinucigaşă, pentru el şi pentru partidele care-l susţin. Şi atunci?

CE nu face rabat prin „vrăjelile” lui Ciolacu care a avut impresia că o ameţeşte pe Ursula von der Leyen cu abureli de Buzău. Fără banii europeni, scade încrederea investitorilor în capacitatea României de a restitui împrumuturile. Consiliul Fiscal întrevede şi el această posibilitate:

„Pieţele financiare pot "îngheţa" din nou, din varii motive, iar ţările care sunt prinse pe picior greşit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar că urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009.”

De unde va plăti atunci viitorul guvern pensiile majorate şi salariile bugetare, pensiile speciale şi indemnizaţiile mari celor din clientela de partid?

Vin vremuri dificile, consecinţă a dezmăţului bugetar la care s-a dedat guvernul Ciolacu. Cum vom ieşi din această menghină, nu se ştie. Vom urma soluţia Băsescu-Boc din 2010?