Europa la răscruce. Rasismul care ne desparte

Credeam, cu naivitate, că rasiştii nu-şi afişează pe toate gardurile „Eu sunt rasist”. Naivitatea se plăteşte. Ei afişează, mai nou, „Mândru că sunt rasist, xenofob şi antieuropean.“

Un egoism feroce răsare la suprafaţă în aceste zile. Foarte bine. Când vom goli de tot panoplia cu ură, meschinărie şi frică, va rămâne pe fundul sacului, ultima, singurătatea. Autoadmiraţia în oglinda violentă a istoriei, trist trofeu al omului alb.

Luni spre marţi, 25 august, un gimnaziu de lîngă Berlin, destinat refugiaţilor imigranţi, a fost incendiat de către grupări xenofobe ale extremei drepte. 800 000 de oameni cer azil în acest an în Germania. Cehii şi slovacii nu-i vor nici măcar dacă sunt creştini. Ungurii pun zid de sîrmă ghimpată.

Unii români au sîrmă ghimpată în creier. Rar mi-a fost dat să văd pe reţelele sociale un val mai înspăimântător de opinii rasiale, xenofobe şi antieuropene.

„Vedeţi dvs., Europa nu e numai despre fonduri structurale. Europa e şi despre solidaritate”, o haltă pentru refugiaţi, pînă la definitivarea soartei lor, a dosarelor de azil).

Europa e într-o criză de identitate care dă fiori reci pe şira spinării.

Criză, din grecescul „krisis”, înseamnă etimologic „judecată”, „decizie”, repunere în ordine. Criza e, cu alte cuvinte, o oportunitate de a vedea mai bine eventualele greşeli, priorităţile, vulnerabilităţile. Criza e o răscruce: oamenii au puterea să urce pe spirala umanităţii sau dinamitează tot şi se întorc la ura faţă de celălalt şi în obscurantism.

Dintr-un proeuropean convins, Edgar Morin, reputat eseist francez şi intelectual cu convingeri de stînga, se transformă într-un eurosceptic. „Cu Grecia şi modul în care sunt trataţi imigranţii se prăbuşeşte orice speranţă de a umaniza Europa. S-a declanşat dezeuropenizarea.”  profeţeşte, sever, Edgar Morin, director de cercetare la CNRS, doctor honoris causa al nenumărate universităţi. Dezeuropenizarea începe  - hélas!  - cu astfel de decepţii.

Da, Europa a greşit atunci când n-a armonizat mai întîi fiscalitatea ţărilor membre UE, înainte de a avea o monedă unică şi de a deschide piaţa delocalizărilor. Dar nu, Europa n-a greşit fundamentîndu-se pe libera circulaţie, pe dreptul de a te instala şi de a munci oriunde în UE. Da, Europa a greşit făcînd din graniţe un şvaiţer uşor de trecut pentru traficanţii de arme şi candidaţii la jihad. Dar nu, Europa n-a greşit  că a vrut să fim împreună. Da, Europa a greşit că nu are o armată europeană comună, gata să  înfrunte, dacă trebuie, inclusiv terestru, barbarii Statului islamic. Dar nu, Europa n-a greşit că a mizat pe pace pe bătrînul continent.

Lista de greşeli ale UE nu mă face să arunc, odată cu apa, şi copilul din balie.

Urletele de proprietari albi, care-şi autolegitimează rasismul echivalînd „refugiat=viitor terorist”, nu mă conving că omenirea nu mai are decît o soluţie şi aceea rasistă.

Rasismul e o crimă.

Nu ne va fi mai bine fără ceilalţi.

Nu ne va fi mai bine fără Europa.