De pe 12 iunie, Europa vrea să marcheze finalul epocii „Merkel UE”. Eveniment la ei, noi stabilim alocație de 32 lei/zi pentru copii

Europa a fost silită să ia o decizie majoră. A făcut-o și, după cum veți vedea, rezultatul noii legislații propuse chiar va influența decisiv soarta națiunii mai multor dintre Statele membre considerate motor al civilizației europene și, totodată, cele care au condiționat de secole mersul într-un anume sens al lumii în care trăim.

FOTO Arhivă

Nu sunt vorbe mari și nici nu vreau să vă prezint o dezbatere politicianistă. Chiar dacă pe ai noștri puțin îi interesează și nici nu vă vorbesc despre asta pentru că la momentul ăsta toate ambițiile le sunt legate doar de supraviețuirea pe unul sau altul din scaunele puterii, oricare ar fi el, cum o ieși la țintar. Și de asta e firesc să fim ignorați când se discută problemele strategice pe care le auzim doar când trebuie să fim prezenți la vot, pentru a ridica mâna în sensul care s-a transmis de la instanțele superioare.

Asta fiind spuse, să vedem care, cel puțin pentru ceilalți, este acum problema atât de dificilă și care sigur va provoca dezbateri (la ei) extrem de virulente. Tocmai fiindcă, pe fond, este vorba despre supraviețuire. Mă rog, din punctul de vedere al unor politicieni responsabili, nu fripturiștii pe care-i cunoașteți mult prea bine.

Să vedem despre ce e vorba, cântărind ambele componente ale dilemei actuale.

Mai întâi, harta valului enorm de imigranți ilegali din 2015 cu marea propunere la baza scandalului uriaș de atunci, aceea de a crea „cote obligatorii de imigranți” la primiți oricum, pe repede înainte, în toate statele UE.

Dar acum, care este nivelul problemei, justifică oare spaimele de atunci? Răspunsurile s-ar putea să nu fie deloc simple și agreabil de procesat.

1. Pe de o parte, fără niciun fel de dubiu, UE se confruntă cu un deficit demografic major. Proiecțiile realizate de institutele specializate ale ONU (mai ales în raport cu conceput de „migrație de înlocuire”) arată că îmbătrânirea accentuată a populației și „soldul natural” negativ (raport între nașteri și decese) devine extrem de îngrijorător și care, de câțiva ani (unii spun că deja de câteva decenii) transformă aproape ireversibil profilul demografic al Vechiului Continent. Desigur, situația nu este uniformă la nivelul UE, căci Germania, Italia sau Spania se confruntă cu un declin demografic cu mult mai accentuat și brutal, extins pe zone largi la nivel național, decât Franța sau Irlanda care au un procent de natalitate întrucâtva mai dinamic
2. EUROSTAT zice și el, pe bază d statistici, că UE îmbătrânește dramatic și că, fără soluția acceptări imigrației ca soluție politică strategică absolut necesară, atunci, la orizontul anului 2100, populația europeană ar urma să scadă cu un sfert, trecând de la 450 de milioane la 290 de milioane. Adică, tehnic, intrând pe un drum larg deschis către zona insignificanței în competiția globală. Gândiți-vă doar la faptul că în familiile europene, în medie, se nasc 1,38 copii, foarte departe de nivel de 2,05 admis ca logic pentru reînnoirea populației
3. În acest context, cei de la Eurostat au imaginat un scenariu prin care s-ar încheia definitiv epoca „MerkelUE”, adică un scenariu în care soldul migrator ar fi nul la nivel UE. Asta însemnând zero migrațiune sau cel puțin una care să permită tot atâtea intrări cât ieșiri din sistem. Un scenariu complet nerealist, estima Gilles Pison, profesor emerit la Muzeul național de istorie naturală și autorul Atlasului populației mondiale (ediția din 2023) : se demonstrează că în cazul în care imigrația ar fi oprită, populația UE ar începe să scadă imediat....în 75 de ani, am ajunge să pierdem 160 de milioane de europeni, adică ceva mai mult decât o treime din populația actuală.
4. Ușor de vorbit despre analize și principii umanitare care trebuie respectate dar, dacă mai țineți minte, întrebarea e ce ne facem dacă, totuși, se dovedește că Europa are chiar o nevoie disperată de emigranți proveniți din terțe țări căci, conform proiecțiilor europene și ONU, UE are nevoie de aproape un milion de imigranți pentru a compensa oarecum, la nivel minimal, declinul demografic în creștere. Cam de speriat sunt aceste cifre care spun, mai clar decât toate parangheliile politice, că, fără imigrație, în următorii 50 de ani populația europeană urmează să scadă cu 43 de milioane de persoane. Pentru a compensa asta, ar fi nevoie de o cotă aprobată de imigrație legală d 47 de milioane de persoane. Minimum. Asta deoarece, spre exemplu în 2024, în Statele Membre au imigrat 4,2 milioane de persoane provenind din țări terțe.

La care se adaugă imigrația ilegală, previzibil din ce în ce mai important-ă și mai disperată din Orientul Apropiat profund afectat (oare pe câte decenii de acum înainte?) de efectele directe și indirecte ale războiului declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. Și, peste toate astea, mai adăugați efectele ciudate și care devin în unele zone chiar o problemă socială majoră, ale migrației economic intercomunitare, adică populația care din estul sărăcit să-și găsească, cum știți bine, orice loc de muncă pentru a trimite ceva bani acasă...

Soluții?

Aveți aici un compendiu despre ce înseamnă imigrația legală în UE https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_BRI(2026)785664 foarte interesant de citit deoarece Parlamentul European a votat o reglementare a imigrației care include cele mai dure și restrictive măsuri de până acum inclusiv întărirea controalelor și instituirea faimoaselor „zone pentru returul imigranților ilegali”, zone negociate cu câteva țări terțe. Deocamdată, pe listă figurează Kosovo, Maroc, Tunisia, Columbia, Egipt și India. Plus toate țările candidate la aderare și să vedem cum se vor acomoda cu asta Ucraina sau R.Moldova..

Aveți aici https://latribune.avocats.be/fr/le-nouveau-pacte-europeen-sur-la-migration-et-l-asile-un-seisme-juridique-en-droit-des-etrangers#:~:text=Adopté%20en%202024%20et%20appelé%20à%20entrer,face%20à%20ce%20bouleversement%20du%20droit%20d'asile o prezentare exhaustivă, excelent documentată, a Pactului UE asupra migrației și azilului adoptat de Parlamentul European pe 10 aprilie 2024 și de către Consiliu la 14 mai 2024. Pactul acesta începe să fie aplicat începând cu data de 12 iunie 2026, după încheierea perioadei de tranziție estimată ca necesară și mai ales absolut suficientă pentru ca Statele Membre să-și adapteze sistemele naționale.

Cel mai important, dacă vreți să aveți viziunea oficială a instituțiilor europene, o puteți găsi aici https://home-affairs.ec.europa.eu/policies/migration-and-asylum/pact-migration-and-asylum_ro in extenso și în limba română.

Dar ce rămâne tragic deschis – și asta ar trebui să explice dacă înțeleg și ce-ar vrea să facă politicienii noștri (la europarlamentarii români nu există speranța că ar mișca ceva) că și la noi ar trebui ceva extrem de urgent: nu cred că prioritară ar fi strategia de primire a imigranților de înaltă calificare, ci o Strategie națională de umplere a pieței muncii deficitară la nivele de bază unde, datorită lipsei dramatice de personal, oricum, logic, sunt condiții de formare a unor zone de primire a ilegalilor, nemaivorbind de tranzitul favorizat pe carne vie, arme și droguri.

Din cauza sărăciei, chestia cu principiile europene rămâne, cum zicea un fost Președinte al României, „un „deziderat onorant”.

Vă rog citiți documentele, să știți că oricum vine tăvălugul. Se termină „Merkel UE”. Pentru noi, cred că are puțină relevanță dacă nu ne deschidem o piață reală pentru talentele autohtone care, văzând non-oferta existentă, fug și vor fugi în continuare și îi vor îmbogăți pe alții. Oricum, ca exemplu de reacție concretă românească, rezultat al științei guvernări

Guvernului Bolojan, în plină criză gravă demografică, a decis ca indemnizația pentru creșterea copiilor în 2026 să fie la nivelul de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, cu reținere de 10% pentru asigurările de sănătate, iar alocația de stat este de 719 lei pentru copiii cu vârste între 0-2 ani (sau 3 ani pentru copiii cu dizabilități). Atâta se poate, că altfel de unde bani să ne îndeplinim singurul vis național acum pe cale de înflorire ideologică, acela de a deveni principalul hub de producere de armament din Europa?

În rest, chiar nu mai e nimic de comentat .