Cu optimism, despre alegerile europene

Cu două săptămâni înaintea alegerilor europene de pe 25 mai, campania electorală din România nu se abate prea mult de la aşteptări, continuând să fie dominată de disputele personale dintre Băsescu şi Ponta. Totuşi, o privire mai atentă dezvăluie un nivel crescut de competenţa a candidaţilor, semn că anii petrecuţi în Parlamentul European nu au fost în zadar. Să ne bucurăm, rareori putem afirma că românii au de unde alege.

Alegerile europarlamentare fac parte din categoria denumita de politologi „alegeri de ordin doi", adica acele alegeri cu o miza perceputa de electorat ca fiind mai redusa. Din aceeasi categori fac parte alegerile locale sau regionale, acolo unde e cazul, sau alegerile partiale. Astfel de alegeri permit unor candidati mai putin vizibili (uneori si mai „exotici") sa iasa la rampa, alegatorii sunt mai putin inclinati sa voteze strategic, si de multe ori rezultatele sunt interpretate mai mult ca un test al simpatiei electoratului pentru partidele aflate la guvernare. De asemenea, prezenta la vot este de obicei mai redusa, tocmai pentru ca lumea percepe astfel de alegeri ca fiind mai putin importante.

Alegerile europene in context romanesc din acest an se abat usor de la acest tipar. Faptul ca ele vin din nou (poate pentru ultima data) cu doar cateva luni inaintea alegerilor prezidentiale le sporeste importanta. Pe partea stanga a politicii nu ar trebui sa ne asteptam la prea multe surprize, aceste alegeri reprezentand pentru PSD si satelitii sai doar un soi de antrenament al structurilor din teritoriu in vederea marelui meci de la toamna. Pe partea dreapta insa se dau lupte puternice. In primul rand, e important rezultatul meciului PDL-PMP, care va conferi un avantaj strategic - „the upper hand" - unuia dintre cele doua partide in perspectiva bataliei pentru electoratul pro-Basescu. 

E de asteptat ca, daca PMP sa obtina un scor superior, PDL sa fie absorbit de PMP, iar un rezultat invers, eventual la o diferenta mai mare pentru PDL, sa creeze mari probleme in tabara PMP-ista, care va fi nevoita sa isi regandeasca strategia pentru batalia prezidentiala. Dar despre asta intr-o alta postare. PNL joaca un meci propriu, impus de declaratiile ambitioase ale lui Crin Antonescu privind scorul de 20%, insa si acest element va juca un rol important in vederea pozitionarii pentru alegerile de la toamna. Competitia ar putea arata cu totul altfel cu Johannis candidat al PNL in locul lui Antonescu. Sondajul de opinie dezbatut azi de presa ilustreaza o competitie stransa, cu multe necunoscute raportat la ce va urma dupa alegeri.

Dincolo de aceste elemente care obliga partidele sa se mobilizeze bine pentru europarlamentare si care vor face ca aceste alegeri sa fie ceva mai mult decat niste alegeri de ordin doi, cel putin pentru partide, avem prilejul sa constatam nivelul neasteptat de bun al ofertei electorale pe care cele mai importante partide - dar si independentii! - o aduc in fata romanilor.

In ultimele doua luni, alaturi de colegi cercetatori de la Cluj, am participat la realizarea aplicatiei EUvox, o busola politica pan-europeana menita sa ajute alegatorii sa se orienteze mai bine in spatiul politic.

Primul pas in acest proces a fost asa-numita „codare a partidelor", in care, alaturi de colegii mei, am evaluat pozitiile partidelor pentru 36 de teme politice relevante la nivel european si national. Am selectat cele 6 partide romanesti cu sanse reale de a trece pragul electoral de 5% - PSD (si aliatii), PNL, PDL, PMP, UDMR si PPDD - iar fiecare partid a fost codat separat de cate cinci cercetatori. Pentru codare am folosit programele politice si electorale ale partidelor, extrase din discursuri publice ale reprezentantilor (lideri, ministri, parlamentari, lideri din teritoriu), actiuni in parlament (initiative legislative promovate, voturi acordate, luati de pozitie in cadrul comisiilor etc.) si ca membri ai Guvernului sau ai opozitiei (masuri luate la guvernare sau reactii in opozitie fata de masuri ale guvernului). Toate aceste elemente au fost agregate pentru a ajunge la un cod de la 1 la 5 (de la "total impotriva" la "total de acord"), pentru fiecare dintre cele 6 partide, pentru fiecare dintre cei 36 de itemi initiali.

Intre timp, dintre cei 36 de itemi au fost pastrati cei mai relevanti 30, dintre 24 sunt comuni pentru toate statele membre, iar 6 sunt specifici pentru politica romaneasca. Chestionarul a fost lansat in prima saptamana a campaniei electorale, iar in prezent numarul respondentilor romani se apropie de 4.500, iar la nivel european a depasit 354.000.

Procesul de codare ne-a obligat sa studiem atent pozitiile partidelor romanesti cu privire la teme cu care ne intalnim mai rar in mass-media romaneasca, dar care sunt extrem de relevante in spatiul european. De exemplu, chestiunea euro-obligatiunilor, dreptul imigrantilor la munca in tarile de destinatie, raportarea la valorile Islamului, drepturile cuplurilor homosexuale sau legalizarea drogurilor usoare. Desi ne asteptam ca multe dintre partide sa nu aiba nici un fel de pozitie fata de multe dintre aceste teme, am constat contrariul. Cu precadere la nivelul candidatilor din fruntea listelor partidelor exista, pe parcursul ultimilor ani, luari de pozitie sanatoase, bine documentate si argumentate fata de multe dintre aceste probleme. 

Pentru a nu neglija vreunul dintre cele 6 partide incluse in studiu, voi aminti in continuare nume relevante de la toate, in ordinea ponderii electorale indicate de cel mai recent sondaj de opinie. De la PSD ii amintesc pe Corina Cretu, Ioan Mircea Pascu sau Victor Bostinaru, de la PNL pe Adina Valean, Renate Weber sau Cristian Busoi, de la PDL pe Monica Macovei sau Marian-Jean Marinescu, de la PMP pe Cristian Preda, de la UDMR pe Iuliu Winkler. Chiar si de la PPDD exista luari de pozitie, paradoxal, mai mult la nivel local, relevante pentru spatiul politic european, chiar daca numele de pe lista de candidati nu se regasesc persoane ale caror nume nu spun prea mult in raport cu politica europeana. Ce au in comun aproape toti acesti candidati? Faptul ca sunt deja parlamentari europeni, ba mai mult, sunt persoane care s-au remarcat prin activitatea lor si care au ajuns in functii de conducere la nivelul grupurilor politice europene (de exemplu, Adina Valean la Liberali, Corina Cretu la Socialisti, Marian-Jean Marinescu sau Iuliu Winkler la Populari).

Desigur ca existenta unor opinii nu implica si acordul propriu cu fiecare dintre ele. Fiecare candidat este tributar propriei afilieri politice, nationale si europene, fiecare isi joaca rolul in campanie, de adversar al celorlalte partide, si aproape fiecare face referire si la chestiunile de politica interna care tin capul de agenda al campaniei. Cu toate acestea, in noianul de negativism care domina politica romaneasca si relatarile din mass-media, trebuie sa ne folosim de acest prilej pentru a constata ca Romania are toate sansele sa continue figura buna pe care a facut-o si pana acum in Parlamentul European, chiar daca romanilor le-au fost prezentate obsesiv doar balbele Ebei sau imaginile cu Becali citind de pe foaie (atunci cand avea ocazia sa faca asta). Din aceasta perspectiva, perspectiva sumbra ilustrata de unii analisti la inceputul campaniei electorale, conform careia listele propuse de partide erau doar rezultatul unor afaceri de familie sau recompense interne fata de soldatii loiali, sunt false. Nu e nimic in neregula cu pastrarea aceleiasi echipe de europarlamentari cata vreme acestia au performat si au acumulat experienta in mandatele anterioare!

In cadrul aplicatiei EUvox, dupa completarea chestionarului, utilizatorii pot vedea cum se pozitioneaza in peisajul politic, dupa mai multe criterii, si pot vedea cum se raporteaza fiecare partid la fiecare dintre cele 30 de teme incluse in chestionar, conform evaluarilor noastre. Mai mult, pot vedea cum se raporteaza la orice partid inclus in cercetare in oricare dintre celelalte state-membre UE si isi pot vedea propria pozitie inclusiv fata de familiile politice sau fata de rezultatele agregate ale celorlalti utilizatori. Astfel de initiative au in principal scopul de a ajuta alegatorii sa acorde un vot informat la alegeri, iar de aceasta data ne-au dat si prilejul sa avem o imagine mai clara asupra activitatii unor politicieni romani, activitate la care ar trebui probabil sa fim cu totii mai atenti.