Consiliul Europei, nouă evaluare intermediară a luptei anticorupție în România

Azi, ora 10, adică exact în momentul în care apare acest articol pe siteul web de la ADEVĂRUL, cei de la GRECO (Grupul de stat împotriva corupției - cea mai reprezentativă structură din cadrul Consiliului Europei) au publicat un material interesant, adendă la cel de-al doilea Raport de conformitate din cadrul celui de-al patrulea Ciclu de evaluare care urmărește să “prevină corupția parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor”.  

Membrii Biroului GRECO, Sorin Tănase este al doilea de la dreapta spre stânga (sursa Consiliul

Foarte interesant documentul fie și numai în lumina declarației atât de grave și de tranșante făcute de Președintele Nicușor Dan care, în mesajul său de Ziua Națională pe 1 Decembrie 2026, spunea că „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului de a nu lupta cu corupția”.

Combinați efectele naționale și internaționale acestei evaluări românești la cel mai înalt nivel cu recentul scandal din magistratură și care se extinde în politica și societatea de la noi și cred că veți avea motive mai mult decât suficiente pentru a înțelege de ce oficialii europeni vor analiza, din nou cu foarte mare atenție, poziția specialiștilor din Consiliul Europei, în special a celor din GRECO, organismul din care fac parte 48 de state (România a aderat la 1 mai 1999) a căror ambiție este „să dezvolte dinamica unei expertize colective și de presiune...pentru a face ca fiecare guvern să ridice bariere durabile împotriva corupției și să-i trimită în fața justiției pe cei care-și folosesc funcțiile în interes personal, în detrimentul societății în ansamblul său....fiecare dintre noi având de îndeplinit un rol în schimbarea mentalităților în favoarea unei toleranțe zero față de corupție”.

Să notăm că în Biroul de conducere al GRECO este și românul Sorin Tănase, șeful delegației țării noastre (din care mai fac parte și Cosmin Daniel Hălălău, Anca Luminița Stroe și Mihăiță Bârlici).

Pentru redactarea prezentului document a fost desemnat danezul Jonathan Gasseholm în evaluarea căruia a intrat modul în care România a realizat sau nu implementarea celor 13 recomandări din precedentul Raport de evaluare, concluzia GRECO fiind că „România a transpus în mod satisfăcător sau a tratat de o manieră satisfăcătoare opt dintre cele treisprezece recomandări conținute în Raportul de evaluare din ciclul al patrulea. Dintre recomandările rămase două au fost pațial aplicate și trei încă nu sunt deloc aplicate”.

Care sunt aceste ultime rămase netranspuse?

1. „GRECO a recomandat ca autoritățile parlamentare să aplice în cazul membrilor lor un dispozitiv de consiliere prin intermediul căruia parlamentarii pot obține sfaturi privind chestiunile legate de integritate și prezența unui sistem de pregătire specifică prin care să fie prezentate consecințele reglementărilor în vigoare și a celor restante pentru adoptare pentru păstrarea integritățiilor, plus codul de conduită”.

2. (recomandare parțial aplicată) „GRECO a recomandat să fie introduse reglementări privind modul în care parlamentarii își organizează relațiile cu lobiștii și alte părți terțe care încearcă să influențeze procesul legislativ”.

3. “GRECO a recomandat măsuri pentru precizarea consecințelor care decurg din dispozițiile existente în cazul parlamentarilor în ce privește conflictele de interese, independent de faptul că asemenea conflicte pot reieși și din declarațiile de patrimoniu și interese; extinderea definiției dincolo de interesele financiare personale; instaurarea obligației de divulgare ad hoc în momentul apariției de conflicte personale de interese în ce privește o chestiune examinate într-o ședință a Parlamentului – în plen sau în comisii – sau în alt cadru în legătură cu activitățile mandatului”.

4. “GRECO a recomandat să fie introdus un sistem coerent de restricții în materie de cadouri, dovezi ale ospitalității, favoruri și altor avantaje pentru parlamentari și de a veghea ca acest viitor dispozitiv să fie bine înțeles și pus în aplicare”.

În contextul de acum de la noi, mi se pare esențială, din mai multe puncte de vedere, faptul că în documentul Consiliului Europei, ca punct separat, „se reamintește faptul că, în ceea ce-i privește pe judecători și procurori că se consideră că toate recomandările anterioare din precedentele rapoarte au fost puse în aplicare”.  

Concluziile vă aparțin în condițiile în care, de acum, presiunea ar trebui să urgenteze lucrările în Parlamentul României. Firește, dacă se poate.