Ce va pune capăt războiului SUA împotriva Iranului, potrivit unui înalt oficial iranian

Iranul a dat de înțeles că se pregătește pentru un potențial conflict de lungă durată cu Statele Unite, semnalând o poziție strategică mai dură ce ar putea remodela atât dinamica securității regionale, cât și piețele globale de energie. Într-un interviu acordat CNN, consilierul senior pentru politică externă Kamal Kharazi a sugerat că Teheranul nu mai vede o cale către diplomație și că războiul se poate încheia în urma presiunii economice și geopolitice asupra SUA de care Iranul va profita pentru a-i forța mâna lui Donald Trump.

Kharazi, consilier de rang înalt al biroului Liderului Suprem  a declarat că negocierile cu Washingtonul sunt, în acest moment, practic excluse. Potrivit acestuia, angajamentele diplomatice anterioare au eșuat deoarece Statele Unite ar fi lansat atacuri militare în timp ce discuțiile erau încă în desfășurare.

„Nu mai văd niciun spațiu pentru diplomație. Pentru că Donald Trump i-a înșelat pe ceilalți și nu și-a respectat promisiunile, iar noi am experimentat acest lucru în două rânduri de negocieri – în timp ce eram angajați în negocieri, ei ne-au lovit”, a declarat Kharazi luni pentru CNN.

Această afirmație reflectă o narațiune mai largă în rândul conducerii iraniene, potrivit căreia diplomația cu Washingtonul nu mai este de încredere. Prin prezentarea negocierilor drept inutile, Teheranul semnalează că rezistența strategică și tacticile de presiune, mai degrabă decât dialogul, vor defini următoarea fază a conflictului.

Astfel, Kharazi a subliniat că războiul ar putea lua sfârșit doar în contextul în care consecințele economice vor forța alte țări să intervină diplomatic. Declarațiile sale indică o încercare calculată a Iranului de a internaționaliza costurile conflictului, sperând că inflația în creștere, lipsa energiei și instabilitatea economică vor determina puterile regionale și globale să exercite presiuni asupra Statelor Unite și Israelului pentru a opri războiul.

„Acest război a generat o presiune considerabilă – presiune economică – asupra altora, în ceea ce privește inflația, deficitul de energie, și, dacă va continua, această presiune va tot crește, iar ceilalți nu vor avea altă opțiune decât să intervină”, a afirmat el.

Lărgirea impactului economic al conflictului

Strategia Iranului pare să se concentreze pe lovirea intereselor americane din Orientul Mijlociu, în special în statele din Golf care găzduiesc baze militare americane. Dar ținte ale atacului au fost și infrastructura civilă, precum aeroporturile și clădirile rezidențiale din mai multe țări din regiune.

Obiectivul pare să fie creșterea costurilor economice pentru țările vecine, în special prin exploatarea vulnerabilității rutelor de tranzit pentru comerțul energetic la nivel global. Astfel, amenințările Iranului a dus la perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru petrol din lume. Aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol trece în mod normal prin această rută, iar orice perturbare se reflectă imediat pe piețele internaționale.

În consecință, prețul petrolului a depășit luni100 de dolari pe baril, provocând volatilitate pe piețele financiare globale și amplificând temerile legate de inflație. Analiștii din domeniul energetic notează că actualul conflict a perturbat aproximativ 20% din oferta mondială de petrol, dublu decât nivelul record înregistrat în timpul Crizei Suezului din 1956–1957, considerată una dintre cele mai grave crize energetice din istorie.

La fel de îngrijorător pentru piețe este faptul că conflictul pare să fi eliminat aproape complet capacitatea de producție petrolieră de rezervă - acea producție suplimentară pe care marile state producătoare o pot activa rapid pentru a stabiliza piețele în perioade de criză.

Postura militară și operațiunile regionale

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a dezvăluit recent că aproximativ 60% din puterea sa militară este folosită în prezent pentru a ataca baze americane și interese strategice ale SUA din regiune.

Adăugând un nou nivel de incertitudine, Mojtaba Khamenei, fiul fostului Lider Suprem Ali Khamenei, a fost ales în cea mai înaltă funcție în stat. Această evoluție sugerează continuitate a liniei dure, nu moderație, Mojtaba Khamenei este perceput de analiști ca fiind apropiat de facțiunile dure ale regimului și de Gardienii Revoluției. Kharazi a subliniat că conducerea politică și armata țării rămân unite sub noua autoritate.

Președintele american Donald Trump a criticat ascensiunea lui Mojtaba Khamenei la putere, declarând că aceasta este „inacceptabilă”. Teheranul a respins rapid comentariul, Kharazi comentând că deciziile privind conducerea Iranului nu sunt treaba Washingtonului.

Implicații globale

Conflictul evoluează rapid într-o criză geopolitică complexă, cu implicații mult dincolo de Orientul Mijlociu. Dacă strategia Iranului de a mări presiunea economică asupra piețelor globale are succes, presiunea internațională pentru dezescaladare ar putea crește. În schimb, dacă escaladarea militară continuă, conflictul riscă să se transforme într-un război regional mai amplu.

Războiul continuă

Teheranul a amenințat marți că nu va fi exportat niciun litru de petrol din Golf atâta vreme cât Statele Unite și Israelul continuă bombardamentele, în timp ce Emiratele Arabe Unite au închis cea mai mare rafinărie de petrol după un atac cu dronă, relatează AFP.

Prețurile petrolului au scăzut ușor luni, după ce președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că războiul se va încheia curând.

Marți însă, prețurile au început să crească din nou, pe fondul noilor amenințări și lovituri aeriene, după o săptămână de atacuri asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și în zona Golfului.

Una dintre cele mai importante rafinării de petrol din regiune, situată la Ruwais, în Emiratele Arabe Unite, a fost închisă marți ca măsură de precauție, după ce un atac cu dronă asupra complexului industrial care o găzduiește a provocat un incendiu, a declarat o sursă familiarizată cu situația pentru AFP.

„Strâmtoarea Hormuz va fi fie o strâmtoare a păcii și prosperității pentru toți, fie o strâmtoare a înfrângerii și suferinței pentru beligeranți,” a comentat șeful securității din Iran, Ali Larijani.

Creșterea prețului la petrol a urmat și loviturilor asupra depozitelor de petrol din Iran și atacurilor asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită, Bahrain și în jurul Golfului, care au continuat marți, explozii fiind auzite la Doha.

Qatarul, unde suspendarea exporturilor de GNL a făcut ca prețurile energiei în Europa să urce vertiginos, a declarat că atacurile iraniene asupra infrastructurii civile continuă.

Între timp, armata israeliană a anunțat un nou val de atacuri asupra Teheranului, în timp ce SUA și-au intensificat bombardamentele aeriene și cu rachete.

„Astăzi va fi, din nou, ziua cu cele mai puternice lovituri în interiorul Iranului”, a declarat secretarul Apărării, Pete Hegseth, într-o conferință de presă la Pentagon.

Schimbul de lovituri vor spori temerile legate de instabilitatea economică, comercianții și factorii de decizie în domeniul energiei urmărind cu nervozitate evenimentele din Golf, sursă a aproximativ unei cincimi din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze.

„Consecințe catastrofale pentru piețele mondiale de petrol s-ar produce cu cât perturbarea continuă, iar consecințele pentru economia globală vor fi cu atât mai severe,” a declarat președintele și CEO-ul gigantului petrolier saudit Aramco, Amin H. Nasser, pentru jurnaliști.

„Este absolut critic ca traficul maritim să se reia în Strâmtoarea Hormuz.”

Egiptul a majorat prețul combustibililor cu până la 30%, iar Pakistanul a anunțat că va asigura escorte navale pentru navele comerciale. Franța a trimis nave de război în regiune.

Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a ironizat încercarea lui Trump de a reduce impactul economic al războiului, avertizând: „Forțele armate iraniene… nu vor permite exportul unui singur litru de petrol din regiune către partea ostilă și partenerii săi, până la noi ordine.”

„Noi vom determina sfârșitul războiului,” a spus IRGC, văzut ca apropiat de noul lider suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, într-un comunicat preluat de mass-media iraniană.

Larijani a emis o amenințare voalată la adresa lui Trump, avertizându-l să se păzească, „ca să nu fie eliminat”.

„Iranul nu se teme de amenințările tale goale. Chiar și cei mai puternici decât tine nu au putut elimina națiunea iraniană,” a scris Larijani într-o postare pe rețelele sociale.

Avertismentele Iranului au venit ca răspuns la Trump, care a susținut o conferință de presă într-o sală din Florida, declarând despre război: „Se va încheia curând și, dacă vor începe din nou, vor fi loviți și mai puternic.”

„Am câștigat deja în multe feluri, dar nu am câștigat suficient,” a spus Trump luni.

Însă, într-o postare ulterioară pe platforma sa de socializare, Trump a avertizat că, dacă Teheranul interferează cu exporturile de petrol, armata SUA va bombarda țara într-un mod care să facă „practic imposibil ca Iranul să fie reconstruit vreodată, ca națiune.”

„Moarte, foc și furie se vor năpusti asupra lor - Dar sper și mă rog să nu se întâmple!” a scris el.

Luni, prețurile mondiale ale petrolului au trecut de nivelul simbolic de 100 de dolari pe baril și au crescut temporar cu 30% într-o singură zi, înainte de a scădea după declarația lui Trump. Dar marți au crescut din nou, mai lent, iar experții avertizează că perspectiva economică rămâne extrem de volatilă.

„Rarele sunt zilele când pe piețe vezi o astfel de volatilitate,” a spus Ipek Ozkardeskaya, analist pentru Swissquote Bank, avertizând că investitorii reacționează exagerat la fiecare informație, chiar și atunci când declarațiile oficialilor se contrazic.

„O parte din optimismul de ieri a venit după ce Trump a spus că războiul se va încheia ‘curând’ și că SUA sunt înaintea calendarului,” a adăugat ea.