Consecinţe ale amnistiei şi graţierii: circa 15.000 de infractori vor fi eliberaţi, afectând grav viaţa şi securitatea cetăţenilor, ordinea publică

Este un aspect despre care nu se prea vorbeşte. Avem experienţa cu recursul compensatoriu. Circa 3000 de infractori au fost eliberaţi în urma acestui act normativ. O treime au recidivat, au repetat fapte pentru care au fost condamnaţi şi s-au reîntors în penitenciare. Au apărut noi victime. O minoră de 17 ani a fost violată de Eugen (Jan) Buliga, eliberat în primăvara anului 2018, în baza recursului, după o condamnare de 13 ani, tot pentru viol.

Cine răspunde pentru victimele infractorilor abia eliberaţi?

Cazul semnalat nu este singular. Au fost alte zeci de victime ale infractorilor eliberaţi de ministrul Toader, care n-a mişcat un deget pentru a demonstra parlamentarilor la ce pericole expun cetăţenii cu promovarea acestei legi. La sfârşitul lunii noiembrie o tânără de 20 de ani a ajuns pe patul de spital cu pierderi majore de memorie după ce a fost victima unui atac violent comis în scara unui bloc din Alba Iulia. Agresorul: un bărbat de 33 de ani recent liberat din penitenciar în baza legii recursului compensatoriu. Nu mai puţin de trei condamnări avea la activ Tiberiu Nicolae Drăgoi pentru infracţiuni comise cu violenţă extremă: două în România şi una în Grecia. Nu a contat. Judecătorii au fost nevoiţi să-l elibereze din Penitenciarul Aiud pe 15 septembrie, în baza legii recursului compensatoriu.

Aici lucrurile devin, într-adevăr, grave. Pentru a scăpa Dragnea, Vâlcov, Tăriceanu şi alţi politicieni condamnaţi, anchetaţi sau judecaţi, guvernul condus de Dăncilă eliberează dintr-o dată, dacă dă OUG privind amnistia şi graţierea, între 10-15.000 de infractori condamnaţi inclusiv pentru infracţiuni contra vieţii. Că nu se poate condiţiona în lege „doar pentru politicieni corupţi“. Iar pentru a scăpa şi Vâlcov, şi Voiculescu, pragul până la care se va da OUG de amnistie şi graţiere va fi 8 sau chiar 10 ani condamnare. Nici la legea privind recursul compensatoriu nu au fost excluse anumite categorii de infracţiuni, şi nici acum nu vor fi excluse.

Aşadar, cine răspunde pentru viitoarele victime ale infractorilor eliberaţi? Guvernul Dăncilă. În primul rând, premierul, dacă semnează aşa ceva, iniţiatorul actului normativ, fie el Tudorel Toader sau altcineva şi toţi miniştrii care rămân fără reacţie la un astfel de gest, care pune în pericol viaţa şi securitatea cetăţenilor. Toţi aceştia ar putea fi judecaţi şi condamnaţi la CEDO, dacă victimele agresiunilor viitoare, comise de beneficiarii OUG, vor face plângere.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader demonstrează că nu ştie carte nici cât un student, cand afirma: 

„Să eliminăm abuzurile, să eliminăm temerea românilor că pot fi deduşi judecăţii chiar nevinovaţi fiind.“

Vinovat/nevionavat stabileşte decizia definitivă a instanţei de judecată, nu procurorii, nu prima instanţă.

Şi preşedintele Iohannis are o responsabilitate

Fiind vorba de asigurarea ordinii publice, care intra în atribuţiile sale, preşedintele Iohannis ar face bine să se asigure că o astfel de OUG nu va fi dată. Inclusiv prin participarea la toate şedinţele de guvern care se vor ţine în următoarea perioadă.

Concluzie

Amnistie şi graţiere se pot da, dar în anumite condiţii, cu limita mică de pedeapsă (2-3 ani), nu se aplică recidiviştilor, şi nu pentru condamnaţi cu infracţiuni contra vieţii, siguranţei cetăţenilor sau securităţii naţionale. Cum corupţia este considerată drept ameninţare la securitatea naţională, nici faptele de corupţie n-ar trebui să beneficieze de amnistie şi graţiere.