Cîmpeanu vrea bani mulţi pentru Educaţie. Dar n-a pus în lege urmărirea eficienţei lor. Se duc ca apa în nisip, la grupurile de interese

0
0

Nici legile lui Cîmpeanu nu conţin mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor publici, deşi cere mulţi bani de la buget pentru Educaţie. Nu este o scăpare, nici la el nici la alţi miniştri. Pur şi simplu netezeşte calea scurgerii acestor bani spre buzunarele grupurilor de interese, din clientela politică, din universităţi, şcoli, primării. Bugetul nostru face ce nu face niciun alt buget european. Dă banii şi nu-l mai interesează ce se întâmplă cu ei, cu ce eficienţă sunt cheltuiţi. Totul deliberat. Pentru ca banii să poată ajunge acolo unde se decide şi susţinerea ministrului respectiv.

Nu există în legile Educaţiei nimic despre eficienţa cheltuirii banilor

Ministrul vrea să mărească salariile profesorilor, fără să le lege de performanţele lor, măsurate prin progresul şcolar al elevilor. Nici nu există în lege, la capitolul evaluare, acest concept. Ce evaluăm, ce măsurăm, nimeni nu ştie. Aflăm de la testele PISA că suntem ultimii din Europa la eficienţa educaţiei. 43% dintre elevii de 15 ani sunt  analfabeţi funcţional, la matematică şi ştiinţe stăm la fel de prost. Au mai fost mărite salariile profesorilor și în trecut, la „grămadă”, fără legătură cu performanţele fiecăruia. Şi suntem cu educaţia la minimul calităţii, cum ne explică ministrul Cîmpeanu.

„Muncesc sau nu muncesc, acelaşi salariu primesc”. Aceasta e deviza unei părţi importante a profesorilor noştri, fără să-i ignorăm pe cei conştienţi de misiunea lor în şcoală. Iar proiectele de legi nu prevăd nimic să schimbe această mentalitate.

În Învăţământul Superior de stat, aşa cum se întâmplă în ţări avansate educaţional, eficienţa banilor se măsoară prin rata absolvenților care se angajează în specializarea urmată, şi nivelul salariilor primite. La noi nimic din toate acestea.

Ce spune ministrul Cîmpeanu

Dacă nu vom înţelege că e nevoie de alocarea de resurse astfel încât să nu mai existe niciun cadru didactic în România care să aibă un salariu mai mic decât salariul mediu pe economie, aş vrea să vă spun că toate schimbările de proces, de arhitectură de sistem sunt degeaba”.

„Aceste legi sunt foarte bune, dar dacă nu vor avea resursele financiare necesare, vor sfârşi exact ca legea 1

Trecem acum peste discuţia cât de bune sunt legile. Ministrul Cîmpeanu nu înţelege, sau se preface că nu înţelege, că fără mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor publici nu se va întâmpla nimic pozitiv. Mai degrabă se preface, pentru ca banii bugetari să ajungă unde trebuie, iar profesorii să devină masă de manevră, uşor de manipulat la alegeri. Împreună cu familiile lor şi personalul din şcoli reprezintă circa un milion de voturi, care se vor duce la partidul care le dă bani mulţi. E foarte clar. Toate celelalte argumente sunt poveşti de adormit copiii. Trăim de 32 de ani povestea asta, şi nu se ştie dacă şi când se va sfârşi.

Apare şi problema sustenabilităţii Bugetului de Stat

Nu văd la ministrul Cîmpeanu preocupări pentru reducerea cheltuielilor bugetare în Educaţie. Doar de mărirea lor.

În contextul în care suntem acum cu inflaţie galopantă, cu criza energetică şi război la graniţele României, cu scăderea accelerată a economiilor occidentale de care România este strâns legată, nu este sigur că bugetul poate susţine pretenţiile ministrului Cîmpeanu.

Statul nu este în stare să facă toalete civilizate în toate şcolile. De 30 de ani discutăm această situaţie, degeaba. Impotenţa şi incompetenţa instituţiilor statului sunt evidente şi în acest context. Cum ar fi atunci competente să scoată ţara din multiplele crize care o ameninţă? Iar ministrul Cîmpeanu cere bani fără mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii lor.

Alături de protecţia acordată plagiatorilor, absenţa mecanismelor de urmărire a eficienţei banilor alocaţi educaţiei arată exact scopul acestor legi. Să protejeze grupurile de interese.

Comisia Europeană  stă cu ochii pe legile Educaţiei, condiţie pentru banii din PNRR

Într-o intervenţie pentru edupedu.ro, un oficial de le CE a declarat următoarele:

„Planul de Redresare și Reziliență al României susține implementarea unor investiții esențiale și a unor reforme, inclusiv în domeniul educației și formării”.

„Pachetul legislativ pentru educație se preconizează a fi elaborat în strânsă legătură cu stakeholderii cheie, potrivit cerințelor Deciziei de Implementare a Consiliului. Mai departe Comisia Europeană urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educației are o versiune consolidată a acestora, după procesul de consultare”.

În procesul de consultare, ministrul Cîmpeanu a pus pumnul în gura celor care îi criticau proiectele de lege, iar pe cei 150 de intelectuali de frunte care şi-au exprimat punctele de vedere i-a numit „grup de interese”, şi că  „nu ies cu nimic în evidență din perspectiva educației sau a caracterului intelectual”.

Bineînţeles că la CE ajung astfel de informaţii care au pus pe jar o ţară întreagă. Mai mult, CE cere să fie consultată pe forma consolidată a legilor, care să conţină şi propunerile celor care au criticat proiectele de legi.

Comisia a adoptat „Inițiativa pentru o strategie europeană a universităților”....   Aceasta include în mod imanent lupta împotriva plagiatului și a plagiarismului“, au declarat pentru Edupedu.ro sursele citate.

În aceste condiţii, nu văd cum CE va fi de acord cu prevederile care apără plagiatorii din proiectele de legi pentru Educaţie, croite de ministrul Cîmpeanu.

În Lista jaloanelor, ţintelor, indicatorilor şi calendarului de aplicare a PNRR găsim la poziţia 452, Componenta 15, Educaţie:

R1. Elaborarea  şi adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată” cu termen de finalizare trimestrul 3, 2023. Ori nu văd cum, după primirea făcută de societate şi de experţii în educaţie, este posibilă respectarea acestui calendar.

Mai spune CE:

„Îndeplinirea țintelor și jaloanelor stabilite în Anexa Deciziei de Implementare a Consiliului (CID) pentru aprobarea PNRR este o precondiție pentru fiecare plată”. 

Lipsa susţinerii pachetului legislativ împiedică adoptarea lui rapidă în parlament, deci periclitează orice plată prin PNRR.

Concluzie

Erorile din România Educată au fost subliniate şi criticate de către specialişti şi elitele intelectuale la apariţia proiectului „de suflet” al preşedintelui Iohannis. Din obedienţă, ministrul Cîmpeanu le-a menţinut în pachetul de legi, adăugând şi altele, la fel de criticabile, cum ar fi protecţia plagiatorilor.

În aceste condiţii nu văd cum va fi doptat pachetul de legi într-un interval  scurt, pentru a lăsa timp şi legislaţie subsecvente, formată din circa 500 de acte normative. Anul 2023 şi 2024 sunt ani cu mari implicaţii electorale, aşa că atenţia parlamentului şi a partidelor politice va avea o cu totul altă direcţie.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite