China acuză Canada, iar noul premier britanic are declarații dure la adresa Beijingului. China la zi

0
0

În materialul de astăzi al revistei presei „China la zi” vă prezentăm selecții din declarațiile oficiale făcute de purtătorii de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe și din presa de limbă chineză, referitoare la principalele subiecte prezentate în a doua jumătate a lunii noiembrie:

Justin Trudeau, atenționat de Xi Jinping, la Summitul liderilor G20 de la Bali, Indonezia
Justin Trudeau, atenționat de Xi Jinping, la Summitul liderilor G20 de la Bali, Indonezia

1.      China în noua versiune a strategiei Indo-Pacific emise de guvernul canadian pe data de 27 noiembrie 2022.

2.      Declarațiile dure ale premierului britanic, Rishi Sunak, la adresa Chinei

3.      Premierul britanic critică China pentru politicile Zero Covid și pentru arestarea unui jurnalist BBC. Răspunsul Chinei

4.      SUA nu ar trebui să se joace cu declarația comună obținută cu greu

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziția oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile și materialele ulterioare ale Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR).

1.      China în noua versiune a strategiei Indo-Pacific emise de guvernul canadian

Mélanie Joly, ministrul Afacerilor Externe din Canada a lansat o nouă strategie Indo-Pacific
Mélanie Joly, ministrul Afacerilor Externe din Canada a lansat o nouă strategie Indo-Pacific

Pe data de 27 noiembrie, Canada a lansat o nouă versiune a strategiei Indo-Pacific, un document de 26 de pagini, care evidențiază cheltuieli în valoare de 2,3 miliarde de dolari canadieni (1,7 miliarde de dolari SUA) pentru asigurarea securității militare și cibernetice în regiune, promițând că va face față unei Chine „din ce în ce mai perturbatoare cu care colaborează în același timp în domeniul comerțului și cel al schimbărilor climatice. Textul integral al documentului poate fi citit aici.

„Viitorul Indo-Pacificului este viitorul nostru; avem de jucat un rol în modelarea acestuia. Pentru a face acest lucru, trebuie să fim un partener adevărat și de încredere. Astăzi, propunem o strategie cu adevărat canadiană – una care implică fiecare fațetă a societății noastre, care transmite un mesaj clar regiunii: Canada este aici, și ei pot avea încredere că este aici pentru a rămâne.” a declarat Mélanie Joly, ministrul Afacerilor Externe în timpul lansării strategiei.

Din planul emis de guvernul canadian reiese înăsprirea regulilor privind investițiile străine pentru a proteja proprietatea intelectuală și pentru a împiedica întreprinderile de stat chineze de a-și mai obține provizii de minerale esențiale.

Care a fost poziția Chinei după publicarea noii versiuni a strategiei lansate de guvernul chinez și în ce măsură, experții chinezi și cei străini , văd posibilă implementarea acestui plan?

Pentru a vă oferi un „răspuns cât mai amplu”, în continuare, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat de Global Times (GT) pe această temă.

Global Times: Noua strategie Indo-Pacific, lansată de Canada, discreditează China. Partea chineză o contestă, susținând că „Angajarea într-o confruntare geopolitică în regiunea Asia Pacific este complet greșită”

Caricatură realizată de Liu Rui (Global Times/GT)
Caricatură realizată de Liu Rui (Global Times/GT)

Secțiunea care vizează China în strategia lansată de Canada este plină de prejudecăți ideologice, exagerează și speculează așa-numita „amenințare venită din partea Chinei”, atacând și acuzând China în mod nejustificat. Partea chineză este extrem de nemulțumită și se opune ferm acestui lucru, după o serie de discuții serioase purtate cu partea canadiană.

Pe data de 28 noiembrie, Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a respins noua versiune a strategiei Indo-Pacific, publicată de guvernul canadian pe data de 27 noiembrie, ora locală a Canadei.

Zhao Lijian în timpul conferinței de presă din data de 28 noiembrie 2022
Zhao Lijian în timpul conferinței de presă din data de 28 noiembrie 2022
image

Potrivit Reuters, în acest document de 26 de pagini, China a fost menționată de 50 de ori. Guvernul canadian a discreditat China, susținând că este o „ putere globală din ce în ce mai distructivă”, și a afirmat că va investi 1.7 miliarde de dolari SUA pentru consolidarea activităților militare și de securitate cibernetică.

Un expert chinez intervievat de Global Times pe data de 28 noiembrie consideră că „noua versiune a strategiei Indo-Pacific este foarte similară cu tonul politicii SUA față de China”. Deși schimburile dintre Canada și China erau inițial pozitive, sub constrângerea Washingtonului, Ottawa a emis o judecată care nu este în concordanță cu propriile interese, ceea ce este absurd.

Mass-media străină: Acest document reflectă dilema Canadei în gestionarea relațiilor cu China

Conform acestui document, Canada caută să-și consolideze relațiile în regiunea Indo-Pacific, care cuprinde 40 de economii. „ Știm că există o luptă pentru influență în regiune, de aceea trebuie să ne creștem tempoul ”. Bloomberg l-a citat pe ministrul canadian de Externe, Joly, care a declarat pe 27 noiembrie că „partea canadiană va crea un mediu mult mai previzibil pentru investițiile de afaceri în Asia”.

Potrivit Reuters, guvernul Trudeau speră să diversifice economia și comerțul Canadei, care sunt extrem de dependente de SUA. Conform datelor oficiale din septembrie, comerțul cu SUA reprezintă 68% din totalul comerțului Canadei. În ultimii ani, potrivit raportărilor de presă, Washingtonul a dat din ce în ce mai mult semne de viclenie în privința comerțului liber.

În secțiunea care vizează China în strategia lansată de Canada, aceasta este prezentată ca având ambiția de a deveni liderul în regiune, investind masiv cu scopul de a câștiga influență economică, diplomatică, „capacități militare ofensive” și tehnologie avansată.

În viziunea celor de la Reuters, strategia reflectă dilema Canadei în gestionarea relațiilor cu China -  pe de o parte, susține că Beijing-ul încearcă să modeleze ordinea internațională într-un „mediu mult mai permisiv” pentru interesele și valorile canadiene „din ce în ce mai divergente”, iar pe de altă parte, recunoaște că economia chineză prezintă „oportunități uriașe” pentru exportatorii canadieni. Documentul menționează, de asemenea,

că dimensiunea și influența Chinei determină Canada să considere necesară cooperarea în domenii principale precum schimbările climatice, sănătatea globală, proliferarea nucleară etc.

În ceea ce privește strategiile de relaționare cu China, strategia Indo-Pacific a Canadei a elaborat patru niveluri: intern, bilateral, regional și multilateral. Printre acestea, propune la nivel intern revizuirea și actualizarea legislației „care îi va permite să acționeze în mod decisiv atunci când investițiile companiilor de stat și ale altor entități internaționale amenință securitatea noastră națională, inclusiv lanțurile noastre critice de aprovizionare cu minerale”, aspect citat de mai multe agenții de presă. La începutul acestei luni, guvernul canadian s-a adresat către trei companii chineze, cerându-le să își retragă investițiile de capital din societățile comerciale canadiene, precum Power Metal Corporation of Canada, din motive de „securitate națională”.

Conform acestui document, Canada își va consolida prezența navală în regiunea Indo-Pacific consolidarea angajamentului militar și a capacităților de informații cu scopul de „a reduce comportamentul coercitiv și amenințările la adresa securității regionale”. Ministrul canadian al Apărării, Anand a declarat pe 27 noiembrie că țara sa va trimite anual trei fregate (actual două) în regiunea Indo-Pacific.

Referitor la chestiunea Taiwanului, Canadian Broadcasting Corporation (CBC) a declarat pe 27 noiembrie că noua versiune a strategiei Indo-Pacific susține principiul „o singură China” dar, totodată, partea canadiană se opune „acțiunilor unilaterale care amenință status quo-ul din strâmtoarea Taiwan”. În timpul conferinței de presă susținută pe data de 27 noiembrie, Anand a evitat să răspundă întrebărilor de tipul „Ar fi sau nu dispusă Canada să „apere Taiwanul?”.

„China nu va căuta niciodată hegemonia sau expansiunea”

Pe data de 27 noiembrie, Revista „Steaua Toronto” (The Toronto Star), a declarat că formularea strategiei Indo-Pacific a început din 2019 sau din 2020. CBC a declarat că documentul a folosit „un limbaj necorespunzător” în descrierea Chinei. În ultimii ani, mulți analiști au cerut guvernului canadian să mențină relațiile de investiții și comerciale cu China stabilite în ultimii 20 de ani, însă, noul document al strategiei pare să reflecte conflicte bilaterale ce au dus la relații mai puțin dinamice între cele două națiuni.

„Dezvoltarea Chinei este o oportunitate pentru întreaga planetă de a consolida pacea la nivel mondial. Indiferent de cât de mult s-ar dezvolta, China nu va promova niciodată hegemonia sau expansiunea.” Cât despre conținutul strategiei Indo-Pacific, elaborat de Canada, care atacă China, pe 28 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian a făcut următoarele declarații: „Comunitatea internațională are o viziune clară despre cine menține pacea mondială și promovează dezvoltarea comună, și cine incită la mentalitatea de „Război Rece” și cine promovează confruntarea dintre tabere.” Acesta a subliniat importanța respectării principiului de non-interferență în treburile interne, pe care l-a numit „regula de aur” în schimburile dintre state. Problemele legate de Taiwan, Xinjiang și Hong Kong sunt strict probleme interne ale Chinei și nu pot fi dictate de către alte state.

Purtătorul de cuvânt al Ambasadei Republicii Populare Chineze în Canada a evidențiat câteva puncte cheie: interpretarea de către Canada a politicilor interne și externe ale Chinei este complet eronată; percepția Canadei cu privire la Partidul Comunist Chinez este complet greșită; acțiunea Canadei de a leza interesele Chinei este complet eronată; este complet eronat ca partea canadiană să se angajeze într-o confruntare geopolitică în regiunea Asia-Pacific.

Constrânsă de Statele Unite ale Americii

CBC este de părere că planul de politică externă descris în acest document reflectă gândirea celor mai apropiați aliați ai Canadei precum SUA. Diferența dintre strategia Indo-Pacific emisă de guvernul Trudeau și cea emisă de guvernul Biden reiese din declarațiile făcute de Canada, respectiv „...nu va ezita să își apere interesele naționale în orice moment”, specificând că abordarea sa față de China „se bazează pe o înțelegere clară a realității actuale chineze”.

Pe 28 noiembrie , Cheng Honglian, cercetător în cadrul Institutelor Chineze de Relații Internaționale Contemporane, Departamentul de cercetare a SUA, a declarat în timpul unui interviu acordat celor de la Global Times că tonul este foarte asemănător cu cel al SUA, iar motivul pentru care acest document a fost elaborat atât de mult timp este și pentru că a urmărit evaluarea poziționării SUA față de China.

Lu Xiang, expert al Academiei Chineze de Științe Sociale pe probleme americane
Lu Xiang, expert al Academiei Chineze de Științe Sociale pe probleme americane

„În fond, nu există nicio contradicție între China și Canada la nivel strategic sau practic. Cu toate acestea, sub presiunea guvernului american, Canada a fost forțată să-și schimbe poziția, să adopte un ton „dur” în relația de cooperare reciproc avantajoasă cu China, emițând judecăți greșite și departe de interesele naționale.” Pe 28 noiembrie Lu Xiang, expert al Academiei Chineze de Științe Sociale pe probleme americane, a declarat pentru Global Times că acest lucru este absurd și denotă în același timp faptul că partea canadiană este lipsită de autonomie politică.

Cât despre tensiunile dintre Canada și China, oamenii de afaceri și academicienii canadieni și-au exprimat îngrijorarea în mod public. CBC27 l-a citat pe Feng Dahui, vicepreședintele Consiliului de Directori ai Camerei de Comerț Canada-China, respectiv respingerea Chinei va periclita avantajul competitiv al Canadei. În opinia sa, Canada poate exprima diferențele cu China fără să pună în pericol comerțul cu aceasta. Holden, director emerit al Institutului de cercetare a Chinei din cadrul Universității din Alberta a reamintit că guvernul Trudeau trebuie să înțeleagă poziția Chinei de membru important în zona Indo-Pacific, relațiile vaste în această regiune, în special cele economice, care sunt cele mai puternice. Un cercetător pe probleme politice al Universității din Toronto este de părere că guvernul canadian trebuie să echilibreze relațiile cu China. Ottawa trebuie să priceapă complexitatea de a administra diferite subiecte în relația cu China și să adopte alte metode pentru a face față.

Lu Xiang este de părere că, deși Canada a publicat o nouă versiune a strategiei Indo-Pacific, măsura în care aceasta va fi implementată este totuși îndoielnică. În loc să devină un instrument geopolitic supus opresiunii și constrângerii  SUA, guvernul canadian ar trebui să conștientizeze cum să obțină beneficii mai mari în situația globală, a mai declarat acesta.  

2.      Premierul britanic, Rishi Sunak, discurs dur la adresa Chinei

Sunak promite să se angajeze cu China, dar atribuie „epoca de aur” cărților de istorie
Sunak promite să se angajeze cu China, dar atribuie „epoca de aur” cărților de istorie

Potrivit mass-mediei occidentale, primul discurs major de politică externă al premierului britanic, Rishi Sunak ținut la Guildhall, palatul City of London, a fost dur la adresa Chinei. Majoritatea mediilor de comunicare au subliniat afirmația făcută de Sunak – „Epoca de aur” dintre Marea Britanie și China s-a încheiat, susţinând o abordare mai pragmatică a „provocării sistemice” prezentate de Beijing după arestarea la Shanghai a unui jurnalist de la BBC.

Ce scrie presa chineză referitor la declarațiile lui Sunak cu privire la China și ce declarații oficiale au fost emise de purtătorii de cuvânt al MAE?

În continuare, vă prezentăm traducerea unui articol publicat de Global Times și o declarație oficială făcută de unul dintre purtătorii de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe pe această temă.

Editorial Global Times: Sunak folosește cuvinte dure la adresa Chinei, însă unii britanici continuă să creadă că sunt „blânde ”

Premierul britanic, Rishi Sunak, a ținut primul său discurs major de politică externă de la preluarea mandatului pe data de 28 noiembrie, iar secțiunea referitoare la politica privind China a primit cea mai mare atenție.

China „reprezintă o provocare sistemică” la adresa valorilor și intereselor Regatului Unit”, a declarat Sunak.

Această declarație, considerată de chinezi neîntemeiată și negativă, a fost criticată de unele voci din Maria Britanie, nemulțumite că premierul britanic nu a clasificat oficial China drept o „amenințare” pentru Regatul Unit. Criticii sunt de părere că aceasta este o poziție „blândă” și de pacificare cu China, ceea ce reprezintă o „mare greșeală”. Atitudinea extremistă a acestor oameni față de China este evidentă.

În doar câțiva ani, Regatul Unit a transformat „epoca de aur” a relațiilor dintre China și Marea Britanie, propusă de ea însăși, în ceea ce este astăzi. Unii consideră că până și o declarație precum „China reprezintă o provocare sistemică pentru Marea Britanie” este prea blândă, ceea ce arată că radicalismul politicii britanice a ajuns la limita absurdului.

Cum s-a produs această schimbare uluitoare în Marea Britanie? Cum a reușit această atitudine radicală față de China să se impună pe Downing Street? Care a fost catalizatorul pentru chimia din politica britanică? Studiind aceste probleme majore legate de viitorul și destinul Regatului Unit, vom descoperi că percepțiile înguste și subiective ale unor politicieni față de China au întotdeauna o mare influență asupra verigilor cheie. Influența externă de la Washington a jucat, de asemenea, și ea un rol important.

Cei doi predecesori ai lui Sunak, Boris Johnson și Liz Truss, au definit succesiv sau au plănuit să definească China drept un „concurent sistemic” și o „amenințare”. Oficialii anti-China din Marea Britanie au exercitat presiuni puternice pe Downing Street, încercând să pună China într-o poziție ostilă „amenințătoare” pe harta biroului premierului. Faptul că Sunak a numit China o „provocare sistemică” ar trebui considerat ca luând un „număr de mijloc”. El a devenit mai ideologic decât atitudinea pragmatică a predecesorilor săi față de China, menținând în același timp o anumită distanță față de cele mai radicale propuneri. Așadar, deși acuzațiile împotriva sa par absurde, nu sunt deloc surprinzătoare.

În ceea ce privește modul în care China „reprezintă o provocare sistemică” sau chiar o „amenințare” pentru Marea Britanie, este practic o speculație făcută de unii politicieni britanici. Aceștia o spun pur și simplu, fără a se baza pe vreo investigație sau o demonstrație riguroasă, ceea ce este foarte iresponsabil.

Aceasta nu este doar tragedia Marii Britanii, care a fost odinioară un imperiu global, ci va face, de asemenea, ca țara să plătească un preț amar.

Dacă politica externă a Marii Britanii, în special politica sa privind China, este din ce în ce mai mult controlată de aceștia, declinul statutului și influenței internaționale a Marii Britanii se va accelera. Mai devreme sau mai târziu, britanicii vor trebui să reflecteze profund asupra acestei lecții.

De fapt, există încă mult spațiu pentru beneficii și câștiguri reciproce între China și Marea Britanie. Structura complementară în domeniul economic și comercial nu s-a schimbat, iar necesitatea cooperării multilaterale în ceea ce privește problemele globale, există și ea. China este în continuare aceeași China care s-a angajat să se deschidă și să coopereze cu lumea exterioară, iar așteptările sale privind relațiile dintre China și Marea Britanie nu s-au schimbat. Un exemplu intuitiv, ar fi că în ciuda impactului unui număr mare de factori nefavorabili, cooperarea economică și comercială între China și Marea Britanie a fost în creștere și chiar a depășit tendința în multe domenii. În 2021, volumul comerțului bilateral dintre China și Marea Britanie a stabilit un nou record istoric. Cele două țări mențin, de asemenea, simultan interacțiuni multilaterale în domeniile schimbărilor climatice, sănătății globale și antiterorismului. Ambele părți au nevoie una de cealaltă. În calitate de fost cancelar al Trezoreriei, Sunak este în mod clar conștient de acestea, dar prudența de care dă dovadă în acest moment nici măcar nu poate fi numită „păstrarea echilibrului”, ci mai degrabă stoarsă de energia negativă a luptei partizane și a polarizării politice. Aceasta este tragedia politicii britanice.

În ultimii doi ani, guvernul britanic și-a ajustat în continuu poziția față de China, reflectând într-o anumită măsură confuzia politicii sale externe. Acest tip de haos rezonează aproape la aceeași frecvență cu confuzia internă provocată de Brexit. El reflectă în primul rând prăbușirea încrederii de sine a Marii Britanii ca vechi imperiu. Incapabilă să rezolve diverse dificultăți interne și externe, extrema anti-China a devenit o punte de salvare pentru unii politicieni. În privința unor probleme legate de China, poziția Londrei este chiar mai radicală decât cea a Washingtonului. Se pare că, dacă nu procedează astfel, Marea Britanie nu va putea să se remarce. Rezultatul, însă, este că oamenii văd o Mare Britanie sensibilă, fragilă și îngustă la minte, care seamănă mai degrabă cu un pion pentru care face treburile murdare ale Washingtonului. În funcție de situație, această stare va continua o perioadă de timp, iar în relațiile cu Marea Britanie trebuie să se ia în considerare acești factori. Dar aceasta este în principal problema Marii Britanii, iar britanicii sunt cei care vor plăti în cele din urmă.

În general, Sunak dă dovadă de mai multă raționalitate decât Truss în ceea ce privește politica față de China, sau cel puțin are un ton diferit, însă nu am văzut prea multe eforturi din partea sa pentru a inversa tendința greșită a Marii Britanii față de China. Totuși, mandatul său abia a început, iar lumea exterioară trebuie să îi asculte cuvintele și să îi urmărească acțiunile. Sperăm că oricine va fi premierul Marii Britanii nu va fi reținut de diverse forțe radicale, pentru că opiniile greșite ale acelor politicieni, după ce au fost amplificate și fermentate de opinia publică, otrăvesc mediul de opinie publică britanic cu privire la China ca niște ciuperci otrăvitoare care cresc în întuneric, iar ciupercile otrăvitoare nu trebuie mâncate.

Sursa: aici, 29 noiembrie 2022.

3.      Rishi Sunak, noul premier al Regatului Unit, critică China pentru politicile Zero Covid și pentru arestarea unui jurnalist BBC

Pe 27 noiembrie, Rishi Sunak, noul premier al Regatului Unit, a criticat China pentru politicile sale implementate pentru controlul pandemiei și pentru arestarea unui jurnalist BBC.

Cum au răspuns oficialii chinezi acestor acuzații?

Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt în timpul conferinței de presă din data de 29 noiembrie 2022
Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt în timpul conferinței de presă din data de 29 noiembrie 2022

În timpul conferinței de presă din data de 29 noiembrie, susținută de Zhao Lijian, unul dintre purtătorii de cuvânt al MAE din R.P.Chineză, acesta a declarat „Comentariile făcute de partea britanică reprezintă o denaturare gravă a faptelor și constituie o ingerință gravă în afacerile interne ale Chinei. Ne opunem cu fermitate acestui lucru. Potrivit informațiilor obținute de la autoritățile din Shanghai, faptele sunt după cum urmează:

În noaptea de 27 noiembrie, pentru menținerea ordinii publice, poliția locală din Shanghai , a îndemnat, în conformitate cu prevederile legale, oamenii adunați la diferite intersecții, printre care și un reporter BBC din Shanghai, să elibereze zona. Deși poliția i-a înștiințat pe cei adunați la fața locului că trebuie să plece, inclusiv pe acesta, bărbatul a refuzat și nici nu le-a dezvăluit autorităților identitatea sa de jurnalist.

Poliția l-a luat apoi de la fața locului. După ce i-a verificat identitatea și l-a informat cu privire la legile și reglementările pertinente, autoritățile locale l-au lăsat să plece.

Jurnalistul BBC a refuzat să coopereze cu poliția, ajungând să se comporte ulterior ca și cum ar fi fost o victimă. În schimb, BBC a denaturat imediat faptele și a propagat în masă narațiunea potrivit căreia jurnalistul său a fost „arestat” și „bătut” de poliție în timp ce lucra, pur și simplu pentru a denigra China.

Această denaturare deliberată a adevărului face parte din binecunoscutul joc malițios al BBC. Trebuie subliniat că, deși au dreptul de a raporta știri în conformitate cu legea din China, jurnaliștii străini trebuie să respecte în mod conștient legile și reglementările chineze. Când lucrează, jurnaliștii străini trebuie să-și prezinte mai întâi acreditările de presă și să nu se angajeze în activități care nu sunt în conformitate cu calitatea lor de jurnaliști. Acest lucru se aplică tuturor organizațiilor media și nu are nimic de-a face cu așa-numita libertate a presei. Sunt multe organizații mass-media străine prezente în China. De ce BBC este mereu organizația cu cele mai multe probleme? Aceasta este o întrebare care ar trebui luată în considerare cu seriozitate.

Profitând de această ocazie, aș dori să adresez și eu părții britanice câteva întrebări la care aș dori să primesc un răspuns:

În primul rând, cum își tratează guvernul britanic proprii protestatari? În 2020, când londonezii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva restricțiilor impuse de COVID, poliția din Marea Britanie a arestat peste 150 de persoane. În 2021, în cadrul unor demonstrații la scară largă declanșate de reducerile guvernamentale ale cheltuielilor publice, autoritățile din Marea Britanie au arestat peste 200 de persoane. Din materialele video publice, se poate observa că un număr mare de ofițeri de poliție din Regatul Unit i-a împrejmuit pe protestatarii neînarmați, bătându-i chiar și după ce au izbucnit în plâns și strigau după ajutor.

În al doilea rând, cum tratează guvernul britanic jurnaliştii? Probabil vă amintiţi că în urmă cu câţiva ani, o jurnalistă chineză a fost reținută şi chiar agresată fizic, în cele din urmă, ajungând să fie condamnată de către o instanţă britanică doar pentru că şi-a exercitat dreptul legitim de jurnalist și a ridicat o întrebare pentru a-și exprima opiniile la un eveniment marginal al conferinței Partidului Conservator. Graham Phillips, un jurnalist britanic, a devenit primul cetățean britanic care a fost sancționat de propriul guvern pentru simplul fapt că a creat reportaje care erau ,,neadecvate” pentru Occident.

În al treilea rând, cum raportează BBC China? De la punerea Chinei într-o lumină negativă până la rapoartele distorsionate legate de Xinjiang și de Hong Kong, mulți oameni sunt profund impresionați de ,,istoricul neagru” al BBC care calomniază și atacă China.

Din 2019, BBC a ignorat comportamentul violent al protestatarilor din Hong Kong, dar a acuzat poliția din Hong Kong de brutalitate. În rapoartele legate de Xinjiang, corespondentul BBC la Beijing a folosit doar câteva imagini false prin satelit și așa-numitele rapoarte ale oamenilor anti-China pentru a inventa „minciunile secolului”, cu scopul de a ataca și de a defăima Xinjiang. În rapoartele legate de pandemia de COVID, BBC a folosit chiar și un videoclip de exerciții de combatere a terorismului ca „dovadă” a așa-zisei violențe a Chinei în prevenirea epidemiei.

 De ce BBC apare întotdeauna în astfel de contexte? Oare jurnaliștii BBC raportează știri sau le inventează?

Regatul Unit trebuie să respecte faptele, să acționeze cu prudență și să pună capăt practicii sale ipocrite de standarde duble.

Sursa: aici, 29 noiembrie 2022.

4.      Editorial Global Times: Statele Unite nu ar trebui să joace feste cu declarația comună câștigată din greu

A 9-a reuniune a miniștrilor Apărării ASEAN Plus (ADMM-Plus) a fost convocată la data de 23 noiembrie 2022 la Siem Reap, Cambodgia. În timpul acestei întâlniri a fost adoptată Declarația comună a miniștrilor apărării ADMM-Plus privind cooperarea în domeniul apărării în scopul consolidării solidarității pentru o securitate armonizată. Documentul poate fi citit aici.

Ce s-a scris în presa chineză pe acest subiect?

În continuare, vă prezentăm un articol tradus din Global Times.

image

Foto: Declarația comună adoptată în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din ASEAN privind consolidarea unității și a cooperării pentru construirea unei securități armonioase, Sursa

În urma reuniunii miniștrilor Apărării din cadrul ASEAN s-a adoptat o declarație comună pe tema „consolidării solidarității și cooperării pentru construirea unei securități armonioase”. Pe lângă miniștrii Apărării din țările ASEAN, la această întâlnire au participat și șefii Apărării sau reprezentanți ai unor țări precum China, Statele Unite și Rusia, prin urmare, declarația comună reflectă în cea mai mare măsură consensul țărilor participante, în special atitudinea colectivă a ASEAN față de problemele regionale și internaționale. Având în vedere relația actuală dintre China, Statele Unite și Rusia, precum și situația internațională complicată și gravă, este cu adevărat remarcabil că în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din ASEAN Plus s-a ajuns la o declarație comună și că s-a pus un mare accent pe unitate și pe cooperare.

Această declarație este un document important, despre care merită să se facă câteva mențiuni. Ea subliniază amenințările comune de securitate cu care se confruntă regiunea și lumea, inclusiv cele tradiționale și netradiționale, evitând în același timp orice referire la diferențele și disputele dintre anumite țări și își reafirmă angajamentul de a promova pacea și securitatea durabilă în regiune, precum și cooperarea pragmatică ASEAN între țările membre și țările relevante din regiune. Documentul precizează, de asemenea, că fiecare țară are dreptul de a-și conduce existența națională fără interferențe externe, subversiune sau constrângere și de a rezolva disputele prin mijloace pașnice.

Este ușor de observat că declarația este în conformitate cu principiile, pozițiile și practicile diplomatice consecvente ale Chinei. Acesta nu este rezultatul unor eforturi deliberate, ci al unei „atitudini asemănătoare” pe care țările regionale, inclusiv China, o manifestă în mod natural în fața provocărilor. Baza sa de opinie publică este mai largă și mai solidă, iar puterea sa este mai puternică.

Trebuie subliniat că, potrivit principiului consensului, declarația comună a fost agreată și de secretarul american al Apărării Loyd Austin, dar la scurt timp după adoptarea acestui document, Pentagonul a emis o nouă „interpretare”. Deși această „interpretare” reafirmă „angajamentul Statelor Unite de a colabora cu ASEAN”, aproape întregul text subliniază modul de a face față  „provocărilor” și „operațiunile nesigure” prin „cooperare” „în special în Marea Chinei de Sud”. Acest lucru înseamnă, evident, punerea „cooperării” în cadrul general al „confruntării” și încercarea de a transforma „cooperarea” într-un instrument de confruntare în tabără. Așadar, nu numai că mentalitatea de „Război Rece” capătă o semnificație puternică, dar din acest lucru reiese și impulsul Washingtonului de a domina afacerile regionale.

Caricatură Chen Xia, GT
Caricatură Chen Xia, GT

De ce vrea Washingtonul să se implice în acest joc de „contract dublu”? Deoarece Washingtonul știe că provocarea nu este binevenită în discuțiile colective și că doar va reuși să incite la mai multă vigilență și chiar resentimente, ceea ce  nu este benefic pentru strategia sa de a convinge țările din Asia de Sud-Est. Așadar, SUA n-au avut încotro decât să se mulțumească cu a doua variantă, și anume să acționeze ,,cu blândețe” în fața celorlalți și să adopte o poziție „ostilă” pe la spate. Totodată, acest lucru denotă că Statele Unite sunt reticente în a fi de acord cu declarația comună, Austin nereușind să impună nevoile Washingtonului în acest document.

În această perioadă, înalți oficiali ai Washingtonului au depus „multă muncă” în Asia de Sud-Est. Chiar înainte de organizarea Reuniunii Miniștrilor Apărării din ASEAN Plus, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a vorbit despre „intimidarea și constrângerea în Marea Chinei de Sud” în Filipine, însă președintele filipinez Marcos nu a făcut comentarii pe acest subiect/s-a abținut de la a face comentarii pe această temă; Austin s-a întâlnit cu ministrul indonezian al Apărării, Prabowo, declarând că „Statele Unite sunt mândre că vă fie partenere”, dar Prabowo a declarat politicos că „Indonezia a menținut întotdeauna relații bune cu toate țările, în special cu marile puteri”. Cambodgia, țara gazdă a miniștrilor Apărării ASEAN-Plus, a subliniat, de asemenea, importanța multilateralismului.

Deși Statele Unite au depus atât de multă „muncă”, apelând la o serie de trucuri, rezultatele obținute au fost departe de ceea ce s-a dorit a fi. Asta nu pentru că înalții oficiali ai Washingtonului „nu și-au făcut bine treaba”, ci pentru că strategia geopolitică promovată de Statele Unite contravine intereselor fundamentale ale țărilor din Asia de Sud-Est. SUA nu au putut să ofere suficientă compensație sau nici nu s-au gândit vreodată la asta. Nu sunt suficient de puternice pentru a suprima forța țărilor regionale să coopereze necondiționat cu strategia sa, ceea ce a dus la situația sa actuală jenantă. Într-o oarecare măsură, se poate spune că Statele Unite au suferit eșecuri în punerea în scenă a unor manipulări împotriva Chinei, al căror scop a fost semănarea discordiei și stârnirea de necazuri.

În ultimii doi ani, văzând că nu a putut „schimba” China conform dorințelor sale, Washingtonul și-a folosit principalele resurse diplomatice în „modelarea mediului extern al Chinei” și și-a exercitat puterea în fiecare divergență apărută, relaționată cu China, dând naștere unor controverse. Dar faptele au dovedit că aceste acțiuni ale Statelor Unite nu au primit susținere în regiunea Asia-Pacific, o regiune care pune mare accent pe cooperare.

Vrem solidaritate și nu diviziune, dreptate și nu hegemonie, deschidere și nu închidere și beneficii reciproce în detrimentul intereselor proprii” este atât afirmația Chinei, cât și dorința comună a comunității internaționale, care este mult mai atractivă și mai demnă de urmărit în transformarea Mării Chinei de Sud într-o regiune a păcii, a prieteniei și a cooperării, în schimbul amplificării și intensificării diferențelor și disputelor de la Washington.

Sursă: aici , 24 noiembrie 2022.

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”), Diana-Maria Ghinea, Zhan Yu, Cristian Oancea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite