Ce va aduce nou Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi UE

Republica Moldova va semna pe data de 27 iunie Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană

În Republica Moldova se prezintă semnarea Acordului de Asociere ca pe o mare victorie. Va reuşi însă acesta să aducă bunăstarea mult aşteptată de către cetăţenii Republicii Moldova sau va atârna el greu asupra mediului de afaceri autohton? Va rămâne acest acord doar o coală de hârtie semnată sau va fi urmat de reforme profunde în societatea românească de la Est de Prut?

Pentru a putea analiza cele de mai sus voi face o scurtă sinteză a acestui acord, cu bunele şi cu relele lui, şi câteva comentarii.

Acordul cere din partea Republicii Moldova consolidarea Statului de drept şi a Valorilor Democratice. Acesta este principalul scop urmărit de altfel de către Uniunea Europeană dar şi cea mai mare slăbiciune a unei clase politice corupte în integralitatea ei. Statul de drept include funcţionarea justiţiei, ori Republica Moldova este departe de acest lucru ca urmare a unei subordonări şi obedienţe totale a sistemului către factorul politic. Practic reformele ar trebui implimentate chiar de către cei care au cele mai mari probleme cu justiţia, cu averi care nu pot fi defel justificate decât prin furtul bunului public sau prin preluări şi ţepe importante. Este ca şi cum ai pune lupul să păzească oile. În Republica Moldova nu există nici un caz în care o persoană publică importantă să fi fost pedepsită sau cel puţin trimisă în faţa judecătorilor, deşi vorbim de cel mai corupt stat din Europa. Mai mult, aceştia ocupă funcţii publice importante. Este o provocare majoră ce nu cred că poate fi dusă până la capăt deoarece ar însemna condamnarea chiar a celor ce conduc acum Republica Moldova. Cel mai probabil se vor vota legi, se vor crea instituţii, dar se va urmări blocarea acestora.

În planul politicii externe şi a securităţii nu se aduce nimic nou. Acordul nu vine cu nici un angajament ferm din partea Uniunii Europene pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Republica Moldova este însă obligată să pună sub control european exportul de armament, capitol de unde obţinea sume importante de bani(binenţeles că prin trafic ilegal). Cel mai probabil că întreaga industrie de armament, şi aşa slabă, va fi dusă la faliment ca urmare a restrângerii pieţelor. Pe problema transnistreană se menţionează expres păstrarea actualului format de negociere, dar care de mai bine de 20 de ani s-a dovedit un mare eşec. Nu se prevede creşterea rolului Uniunii Europene în soluţionarea conflictului. Şi România va fi afectată de acest control deoarece în acest moment importante tranzacţii se făceau de comercianţii români prin intermediul statului vecin, pentru a putea ocoli legislaţia la care ţara noastră s-a acordat.

Republica Moldova se obligă să împiedice emigraţia cetăţenilor săi spre statele membre ale Uniunii Europene şi acceptă ajutorul acesteia din urmă. Se va accepta asistenţa Uniunii Europene pentru repatrierea emigranţilor ilegali(adică mai bine de jumătate din cei plecaţi în afara graniţelor). 

Combaterea crimei organizate şi a altor activităţi ilegale precum spălarea de bani reprezintă o altă componentă sensibilă. Măsura are de fapt scopul de a scoate la suprafaţă sumele importante de bani ce s-au scurs spre Republica Moldova dinspre Europa şi a căror bază o reprezintă crima organizată. Actualul sistem financiar din Republica Moldova este unul netransparent şi cu mare probleme de credibilitate.

Se vor crea premizele unui spaţiu economic comun dar în condiţiile de calitate ale Uniunii Europene. Aceasta este poate cea mai grea componentă a acestui Acord deoarece deschide o Piaţă nepregătită din punct de vedere concurenţial şi lipsită de capital pentru modernizare. Lipsa managementului privat reprezintă o altă problemă în Republica Moldova şi unde capitalul este concentrat în general în mâna celor care au sifonat banul şi bunurile publice. Pe termen scurt acest lucru va genera nemulţumirea mediului de afaceri local, dar dacă se va trece peste perioada de capitalizare şi reformă va aduce numeroase avantaje precum creşterea nivelului de trai. Problema este capacitatea populaţiei de a răbda reformele şi care vor dura cel puţin 5 ani, asta în condiţiile în care totul va merge bine şi nu vor apărea crize politice. 

Eliminarea Taxelor vamale în mod treptat reprezintă o provocare pentru o economie neconcurenţială. O altă problemă majoră este dată de faptul că Taxele Vamale au o pondere extrem de mare la bugetul de stat al Republicii Moldova. Acest aspect ajută pe termen scurt importul de produse în defavoarea exportului deoarece companiile mici din Republica Moldova nu vor reuşi să găsească loc de desfacere pe o piaţă deja suprasaturată şi cu agenţi extrem de mari şi puternici. 

Modernizarea sistemului financiar reprezintă o altă componentă grea din moment ce principalele bănci din Republica Moldova au capital rusesc. Chiar în ultimul an una din cele mai importante bănci  a fost preluată de investitori consideraţi a fi dubioşi şi cu ajutotul factorului politic aflat la guvernare. În mod normal o predare către investitori din Uniunea Europeană ar duce la capitalizare, dar având în vedere subordonarea faţă de Moscova este greu de crezut că o reformă este posibilă.

Cel mai mare beneficiu vine în domeniul agricol, acolo unde Uniunea Europeană este interesată de modernizare în vederea creşterii productivităţii. Cred că de fapt aceasta este şi principala ţintă a spaţiului european, un flux dinspre Republica Moldova de produse agricole.

În domeniul energiei se prevăd politici de interconectare energetică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acest lucru nu se poate realiza decât prin România. Cam similar stă şi politica pe transporturi.

Acordul propune pregătirea jurnaliştilor din Republica Moldova de către specialişti din Uniunea Europeană şi întărirea legăturilor dintre instituţiile media. Acest lucru favorizează România, ca stat vecin şi de aceeaşi limbă română. Tot cu bani europene se va putea consolida şi învăţământul după modelul românesc, implimentarea reformelor neputându-se face decât dinspre România.

Acordul cuprinde multe observaţii de ordin general fără nici un efect direct, precum operaţiunile de informare. Există foarte puţine măsuri concrete de implimentat ci doar multe paragrafe cu caracter general ce îl fac mai degrabă un act politic. 

Nu se promit bani, nu se dau termene, nu se fac promisiuni.

Acordul de Asociere nu leagă Parteneriatul Estic de un proces de Integrare în Uniunea Europeană şi nici nu prevede măsuri concrete pentru a face traseul european ireversibil.

Ţinta principală este implimentarea unui model european de societate, inclusiv prin media şi educaţie. 

Acordul oferă o şansă unică României de a-şi aplica politicile integraţionaliste prin utilizarea de fonduri europene.