
CCR i-ar putea interzice lui Călin Georgescu să candideze la preşedinţia României
0Deşi ultimul sondaj de opinie elaborat de Avangarde îl dă pe Georgescu câştigător în viitoarele alegeri prezidenţiale, nu este deloc sigur că CCR îi va valida candidatura.

Articolul 146- Atribuţiile CCR
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
Art. 38 din Legea de 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea CCR spune:
Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.
În Jurământul depus de preşedintele ales acesta declară:
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
În consecinţă, CCR era îndreptăţită să analizeze contestaţiile la înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă.
În HOTĂRÂREA nr.2 din 5 octombrie 2024, prin care CCR anulează Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, se explică detaliat motivele anulării candidaturii Dianei Șoșoacă la funcţie de preşedinte al României:
„Așadar, orice candidat care aspiră să devină Președinte al României are obligația de a promova integritatea sistemului democratic și a instituțiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului și valorile și principiile pe care acesta se întemeiază. A contrario, lipsa atașamentului la valorile constituționale constituie un comportament care, în sine, este contrar Constituției și care este sancționat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională, iar, în cazul persoanelor care candidează la cele mai importante demnități din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate în cadrul alegerilor, fără că vreuna dintre aceste „sancțiuni” să poată fi considerată o vătămare a drepturilor lor constituționale”.
Doamnei Diana Șoșoacă i se reproşau în Hotărâre, concret, toate acţiunile şi declaraţiile, participarea la evenimente la Ambasada Rusiei, declaraţii, care veneau în directă contradicţie şi coliziune cu Constituţia României.
Există şi opinii contrare celei din Hotărârea CCR
Judecătoarea Iulia Scântei are opinie separată la Hotărârea CCR prin care este anulată candidatura Dianei Șoșoacă:
„competenţa Curții vizează îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de fond şi de formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, prin raportare la decizia Biroului Electoral Central contestată”. „Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret. Atribuția Curții prevăzută la art. 31 din Legea nr. 370/2004 se realizează exclusiv printr-o verificare a constituționalității unei proceduri legale şi a legalității condițiilor de fond şi formă”.
Avocatul Eduard Jurgen Prediger susţine şi el că CCR a făcut un abuz de drept, pentru că a introdus un nou criteriu de validare a candidaturilor, anume acela de constituţionalitate, respectarea Constituţiei şi a democraţiei, criteriu neprevăzut în Constituţie sau în vreo lege. Avocatul susţine că nu poţi interzice cuiva să candideze doar pentru opiniile personale, care ar „vădi”, fără o pronunţare a vreunei instanţe, nerespectarea Constituţiei.
În opinia mea, atâta timp cât viitorul preşedinte jură „să respect Constituţia şi legile ţării”, CCR nu poate trece, nu poate ignora atacurile unui candidat la adresa Constituţiei pe care va jura să o respecte.
Deciziile CCR sunt general obligatorii, nu există cale de atac asupra lor. Aşa se întâmplă în multe alte ţări europene, şi a contesta această prevedere constituţională esenţială înseamnă a contesta Constituţia.
Călin Georgescu atacă Constituţia mult mai violent decât a făcut-o Diana Șoșoacă
1.Contestă deciziile CCR şi cheamă populaţia la demonstraţii împotriva acestor decizii. Călin Georgescu nu este de acord cu anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024 de către CCR, deşi este o decizie general obligatorie şi fără căi de atac. A atacat-o în justiţie, dar CAB şi ICCJ i-au spus că nu pot trece peste decizia CCR. Georgescu a atacat decizia CCR şi la CEDO, dar e puţin probabil ca CEDO să dea o decizie care să nu respecte Constituţia României.
2.Călin Georgescu contestă apartenenţa României la UE şi NATO. Prin desele sale declaraţii de suveranism, Georgescu spune că România „stă pe munţi de aur” şi nu are nevoie de apartenenţa la UE şi NATO. Are păreri bune despre Vladimir Putin, şi declară că ajutorul dat de România Ucrainei nu este legal şi folositor României.
Dar în Constituţie stă scris:
ARTICOLUL 148 (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord ARTICOLUL 149 Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.”
Aşadar, denigrarea UE şi NATO şi cererea implicită că România să părăsească aceste organizaţii este atac la adresa Constituției României.
3. Este clar că Rusia l-a ajutat pe Georgescu prin reţelele sociale să ajungă la scorul de 2,1 milioane de voturi în primul rând al alegerilor prezidenţiale. Este şi unul dintre motivele pentru care CCR a anulat alegerile prezidenţiale din decembrie 2024.
„ Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un „vector de dezinformare, în special atunci când nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar”.
„Unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor".
Aproape toate declaraţiile lui Călin Gergescu ignoră realităţile contextului geostrategic în care se află România. Aceste declaraţii l-au consternat şi pe Gigi Becali, membru de seamă a partidului suveranist AUR, un om simplu, fără cultură politică deosebită. Iată declaraţiile lui Becali:
„A zis că dă puterea poporului. Păi, cum să îmi iei mie averea să o dai la popor, cum să faci asta? Cum să zici așa tâmpenii, nu își mai dă seama ce vorbește. Cum să dai tu puterea la popor?”
„El e pe dinafară și cu credința. Și nu doar asta, cu tot. Unul să bată câmpii așa nu am văzut în viața mea”.
Este clar că într-o eventuală decizie de a-i interzice lui Călin Gergescu să candideze la preşedinţie, CCR va aduna toate declaraţiile acestuia împotriva Constituţiei, a CCR, a UE şi NATO.
Sigur, există riscul ca popularitatea inexplicabilă de care se bucură acum Călin Georgescu să-l transforme în erou, în martir al deciziilor CCR. Totuşi, corectitudinea alegerilor prezidenţiale, fără intervenţia unor entităţi străine, este esenţială pentru alegerea unui preşedinte care să respecte Constituţia, în primul rând.
Nerespectarea Constituţiei, atacurile repetate la prevederile ei, descalifică orice candidat pentru participarea la alegerile prezidenţiale. Iar CCR nu face altceva decât să respecte Constituţia în litera şi spiritul ei, inclusiv prin invalidarea unor astfel de candidaţi.