CARTEA DE ARTĂ Grafic, un nou imprint editorial, îl aduce în România pe autorul-cult Alan Moore VIDEO

Alan Moore (n. 1953), scriitor, magician, filozof anarhist şi ocazional... Moş Crăciun

Lansată de puţin timp, Grafic, un nou imprint al dinamicei edituri ART, dedicat exclusiv cărţilor de bandă desenată şi romanelor grafice, publică în premieră două volume ale legendarului Alan Moore, personaj iconic al anarhismului contemporan: „Watchmen“ (considerat printre cele mai bune cărţi de limbă engleză ale secolului XX) şi „V de la Vendetta“, dar şi reeditări ale cărţilor apărute aici mai demult, cum ar fi cele ale Marjanei Satrapi.

Editura ART a fost, oricum, una dintre puţinele edituri autohtone (dintre cele mainstream, mai putem menţiona doar pe Vellant şi Cartea Copiilor) cu o atenţie constantă asupra fenomenului BD, mai ales asupra a ceea ce se cheamă „roman grafic“ (graphic novel) – cu un succes formidabil în ţările occidentale, dar având o tradiţie inexistentă şi cvasi-necunoscut în România. Este, aşadar, binevenită dedicarea unui imprint special acestui domeniu – care se alătură, astfel, mai vechilor Arthur (carte pentru copii, sub-editură de un incontestabil succes), YoungArt (romane young adult contemporane, scrise special pentru tineret) şi Paladin (SF&fantasy) –, denumit Grafic şi care „şi-a intrat în pâine“ de ceva vreme.

Apar, astfel, aici volume în premieră – dintre care evenimentul incontestabil este editarea pentru prima oară în România a cărţilor englezului Marjane Satrapi („Broderii“-le încă îşi aşteaptă rândul la reprint) sau romanul (grafic) „Maus“ (de fapt, „Integrala Maus“, fiind vorba de două volume-ntr-unul singur), singurul de acest gen premiat cu Pulizer, o uluitoare viziune asupra Holocaustului evreiesc.

În aşteptarea prezentării detaliate a fiecărei apariţii la rubrica noastră „Cartea de artă“ (pentru că chiar despre aşa ceva este vorba, ţinând cont de aspectul grafic desăvârşit), vom proceda la o sumară trecere în revistă a tuturor acestor apariţii, toate încă existente pe piaţă.

Alan Moore, David Lloyd: „V de la Vendetta“; Ilustraţii de David Lloyd; Traducere din limba engleză de Iulia Pomagă; 296 pag., 43,30 lei

Prezentarea editurii: „Scriitura inteligentă a lui Alan Moore se combină excelent cu extraordinarele ilustraţii ale lui David Lloyd în acest roman distopic devenit un clasic.

„V de la Vendetta“ e o poveste impresionantă despre libertate, o carte-cult esenţială nu doar pentru fanii romanelor grafice, ci şi pentru cititorii pasionaţi.

Într-un viitor distopic, după ce faţa Planetei a fost schimbată de un război devastator, în Anglia puterea este preluată de un regim totalitar, neofascist, al cărui scop declarat este de a restabili ordinea. Dar aici ordine înseamnă teroare, pierderea libertăţii, lagăre de reeducare, foamete. Un singur om îndrăzneşte să lupte împotriva opresiunii: V. Arma lui: anarhia. Acolo unde linia dintre bine şi rău se confundă, unde libertatea individului nu mai înseamnă nimic, unde a dispărut orice speranţă, doar misteriosul V se mai împotriveşte regimului.“

„O poveste întunecată, captivantă.“ – Entertainment Weekly

„V de la Vendetta este un manual de luptă împotriva nedreptăţii.“ – The Guardian

Alan Moore, Dave Gibbons: „Watchmen“; Ilustraţii de Dave Gibbons; Culoare de John Higgins; Traducere din limba engleză de Iulia Gorzo; 448 pag., 43,30 lei

Prezentarea editurii: „Carte câştigătoare a premiilor EISNER şi HUGO.

Acţiunea din „Watchmen“ se petrece într-o lume paralelă, unde supereroii au intervenit în mersul lucrurilor, astfel că mersul istoriei s-a schimbat: America a câştigat războiul împotriva Vietnamului, scandalul Watergate nu a avut loc, iar progresul tehnologic a atins culmi nebănuite. Însă vremea supereroilor a apus acum şi activitatea lor e declarată ilegală. Dar când un ucigaş misterios începe să vâneze membri ai fostei echipe de supereroi Crimebusters, aceştia trebuie să intre iar în acţiune, într-o încercare disperată de salvare a propriilor vieţi şi chiar a lumii întregi, ameninţată de izbucnirea unui nou război mondial.

Vândut în milioane de exemplare, „Watchmen“ este romanul grafic care a influenţat în mod hotărâtor întreaga industrie a benzilor desenate. Profunzime psihologică, realism, ilustraţii uluitoare – toate acestea fac din creaţia lui Alan Moore şi Dave Gibbons o capodoperă.“

„Watchmen este inegalabil.“ – Rolling Stone

„Remarcabil... Profilul psihologic al personajelor din „Watchmen“ este uimitor de complex.“ – The New York Times Book Review

„Persepolis (volumul 2)“; Ilustrator: Marjane Satrapi; Traducere din limba franceză de Mihaela Dobrescu; 240 pag., 28,80 lei (volumul 1 al cărţii a fost reeditat în 2014, în colecţia „Romanul grafic“ a Editurii ART, unde fusese publicat, în 2010, şi romanul „Broderii“ al aceleiaşi autoare)

Prezentarea editurii:

„O carte de un farmec nebun. La sfârşit, ţi-e greu să-ţi iei rămas-bun.“ – The New York Times Book Review

„Memoriile unei maturizări în Iranul revoluţionar, „Persepolis“ aruncă o privire fără egal într-un mod de viaţă aproape necunoscut şi greu accesibil. Satrapi a ales să-şi spună remarcabila poveste într-o minunată carte de benzi desenate, unică şi indispensabilă. Îţi lasă o senzaţie ciudată, ca şi când ai citi un mesaj trimis într-o sticlă de un naufragiat.“ – Time

Art Spiegelman: „Maus. Povestea unui supravieţuitor“; Ilustrator: Art Spiegelman; Titlul original: „Maus: A Survivor’s Tale“; Traducere din limba engleză de Cristian Neagoe; 296 pag., 43,30 lei

Prezentarea editurii: „Maus este prima bandă desenată care a primit un Premiu Pulitzer (în 1992).

„La Spiegelman, naziştii sunt pisici, evreii şoareci, polonezii porci şi americani câini. Toţi sunt înspăimântător de umani.“ – The Times

„Maus. Povestea unui supravieţuitor“ de Art Spiegelman este, pe bună dreptate şi din capul locului, o carte fără precedent. Un roman grafic complex, apărut în două volume, la care autorul a lucrat în total treisprezece ani.

Volumul este structurat pe două planuri: pe de o parte, unul real, care prezintă relaţia dintre tată (Vladek) şi fiu (Art); iar, pe de altă parte, planul poveştii relatate de Vladek. Curios este că Spiegelman îşi scrie şi-şi desenează romanul în faţa cititorului, dându-i astfel un aspect metabiografic.

Este povestea vieţii lui Vladek, tatăl autorului, evreu polonez care trăieşte ororile Holocaustului şi ajunge, împreună cu soţia sa Anja, în cel mai cumplit loc: Auschwitz. Detaliile povestirii, dublate de cele ale desenelor, sunt de-a dreptul impresionante.“

„Maus rememorează experienţa din timpul Holocaustului a tatălui lui Spiegelman – îi urmăreşte povestea de la perioada de tinereţe petrecută în Polonia antebelică până la prizonieratul de la Auschwitz. «Povestea supravieţuitorului» care rezultă este una clară, fără înflorituri...“ – Independent

„Cea mai emoţionantă şi plină de succes povestire despre Holocaust care s-a scris până acum.“ – Wall Street Journal

„Supravieţuirea unei familii, evadarea miraculoasă şi încarcerarea sunt experienţe pe care mulţi ar dori să le uite cu orice preţ. Când o familie ajunge la limita subzistenţei, încrederea şi trădarea capătă dimensiuni fără precedent. În tradiţia lui Esop şi Orwell, cartea reuşeşte să şocheze şi să transmită un puternic ecou al unui subiect foarte bine documentat. O carte puternică şi emoţionantă, fără să recurgă la sentimentalisme...“ – Time Out

„O izbândă tăcută, emoţionantă şi simplă – imposibil de descris cu precizie şi imposibil de realizat altfel decât într-o bandă desenată.“ – Washington Post

„O povestire epică spusă în imagini mici.“ – New York Times

„O operă de artă brutal de emoţionantă.“ – Boston Globe

Ilustrator: Richard McGuire; Titlul original: „Here“; Traducere din limba engleză de Laura Albulescu; 304 pag., 43,30 lei

Prezentarea editurii: „...o carte care revoluţionează forma narativă a benzilor desenate.“ – El País

„Aici a cunoscut o primă versiune în 1989 sub forma a şase pagini publicate în revista RAW a lui Art Spiegelman. După douăzeci şi cinci de ani, McGuire dezvoltă conceptul pe mai bine de 300 de pagini pentru a ne oferi o frescă impresionantă a memoriei şi a vieţii.

„Aici“ este povestea unui colţ de cameră, văzut mereu din acelaşi unghi, şi a evenimentelor care au avut sau vor avea loc în acest spaţiu de-a lungul a sute de mii de ani, invitând cititorul într-o experienţă senzorială absolut unică, intensă şi aproape magică.

Premiul cel mare la prestigiosul Festival de Benzi Desenate de la Angoulême (2016)

Cartea anului pentru publicaţiile: The Independent, The Boston Globe. NRP, Salon, Lire“

„Aici este o operă de artă şi literară cum n-aţi mai văzut ori citit până acum. O carte ca aceasta apare o dată la zece ani, dacă nu chiar o dată la un secol...“ – The Guardian

„Toate benzile desenate sunt cumva nişte partituri ale timpului, dar cartea lui Richard este o simfonie.“ – Art Spiegelman

„Rar se întâmplă ca o operă conceptuală să stârnească atâtea emoţii ca acest volum.“ – NPR

„Sclipitor şi revoluţionar... Odată cu „Aici“, McGuire a introdus pur şi simplu a treia dimensiune în netezimea paginii. „Aici“ este echivalentul unei descoperiri ştiinţifice.” – The New York Times Book Review

„...funcţionează ca o maşină a timpului foarte bine unsă.“ – The Boston Globe

„De ce (va) plânge o fată îmbrăcată în roşu în anul 2051? Richard McGuire, un maestru al artei elipsei şi al celor nespuse, nu ne dă răspunsul. Dar proiectul lui, de o inteligenţă ludică absolut fără seamăn, stimulează într-un mod excepţional imaginaţia cititorului.“ – Télérama

Citeşte şi: Cărţi de colecţie: „Aici“, de Richard McGuire

Alison Bechdel: „Casa veselă. O tragicomedie de familie“; Ilustrator: Alison Bechdel; Titlul original: „Fun Home: A Family Tragicomic“; Traducere din limba engleză de Iulia Gorzo; 234 pag., 34,40 lei

Prezentarea editurii: „Autobiografia lui Alison Bechdel, structurată sub forma unui roman grafic, pune accentul pe relaţia tensionată cu tatăl ei, un fost profesor de literatură engleză şi apoi proprietar al unei firme de pompe funebre, poreclită de către familie „Casa veselă“. Sever şi distant, tatăl este o prezenţă destul de rece în viaţa lui fetei, singura apropiere dintre ei fiind posibilă doar prin pasiunea pentru literatură. Odată cu plecarea de acasă la facultate, Alison descoperă o nouă lume, devine interesată de mişcarea feministă şi îndrăzneşte să facă public ceea ce bănuia încă din copilărie: este lesbiană. Curând, secretele familiei încep să iasă la iveală şi Alison descoperă lucruri neaşteptate despre tatăl ei.

Amuzantă, dar în acelaşi timp emoţionantă, plină de aluzii şi de ironie, „Casa veselă“ este una dintre cărţile-cult ale literaturii LGBT.“

„O capodoperă despre doi oameni care locuiesc în aceeaşi casă, dar în lumi diferite, şi despre lucrurile misterioase pe care şi le datorează unul altuia.“ – Time

„Unul dintre cele mai bune volume de memorii din ultimul deceniu... în acelaşi timp hiper-reţinută şi excesiv de intimă.“ – New York Magazine

„O autobiografie splendidă... reconfortant de generoasă şi deschisă.“ – Entertainment Weekly

Shaun Tan: „Sosirea“; Ilustrator: Shaun Tan; Titlul original: „The Arrival“ (cartea nu conţine niciun cuvânt, povestea fiind spusă doar prin imagini!); 34,40 lei

Prezentarea editurii: „Ce-i face pe atât de mulţi oameni să lase totul şi să plece într-o ţară misterioasă, unde nu au pe nimeni, unde tot ce ştiau are alt nume şi viitorul este necunoscut?

Acest roman grafic, în care doar imaginile vorbesc, e povestea tăcută a fiecărui imigrant, a fiecărui refugiat, a fiecărui om care s-a strămutat – şi un tribut adus tuturor celor care au mers pe acest drum.“

Maurice Sendak: „Regele tuturor sălbăticiunilor“; Ilustraţii de Maurice Sendak; Titlul original: „Where the Wild Things Are“; Traducere din limba engleză de Roxana Jeler; 40 pag., 21 lei (cartea nu este o apariţie Grafic, ci a Editurii Arthur, dar este la rândul ei o bijuterie grafică şi... un clasic)

Prezentarea editurii: „Regele tuturor sălbăticiunilor este una dintre cele mai frumoase şi mai iubite poveşti din întreaga lume...

Considerat cel mai important artist pentru copii al secolului XX, un adevărat Picasso al literaturii adresate celor mici, Maurice Sendak (1928-2012) a ilustrat aproape 100 de cărţi şi, prin calitatea extraordinară a desenelor sale, a revoluţionat felul cum se scrie şi se face o carte pentru copii.

Impresionanta lui carieră de autor/ilustrator a fost recompensată cu cele mai prestigioase premii de profil: Caldecott Medal (1964), Premiul Hans Christian Andersen (1970), National Medal of Arts (1996).

„Regele tuturor sălbăticiunilor“ este una dintre cele mai frumoase şi mai iubite poveşti din întreaga lume, în care ne întâlnim cu Max, un copil cum nu se poate mai obişnuit, care face o mare năzbâtie şi se trezeşte exact acolo unde e locul sălbăticiunilor...“

Cartea „Where the Wild Things Are“ a stat la baza unui excelent şi subevaluat film, realizat de regizorul Spike Jonze („Being John Malkovich“, „Adaptation.“, „Her“) în 2009.

Mai adăugăm aici, chiar dacă nu-i vorba de un... roman grafic, o splendidă (din punct de vedere al aspectului grafic şi-al ilustraţiilor) reeditare a celebrului şi fundamentalului „Dicţionar de idei primite de-a gata“ al clasicului Gustave Flaubert, apărută la editura ART, în traducerea consacrată a Irinei Mavrodin (ilustraţii de Mircea Pop; layout design de Anna Grozavu; 224 pag., 34,40 lei).

Prezentarea editurii:

„Flaubert a fost întotdeauna fascinat de prostia omenească pe care o definea ca „voinţa de a conchide“.

Aşa s-a născut inegalabilul său „Dicţionar de idei primite de-a gata“, un catalog necruţător de prostii, bazaconii, clişee, locuri comune, jumătăţi de adevăr, platitudini nerumegate, absurdităţi şi aiureli cu aer de verdict care se dovedeşte şi acum incredibil de actual şi de relevant.

Doar că această bijuterie de carte, străbătută subteran de un umor ucigător şi ironie, funcţionează ca un savuros şi eficient antidot împotriva prostiei.“

Aşa cum spuneam mai sus, mai menţionăm aici romanele grafice apărute, mai demult, la editurile Vellant: Maria Surducan, „Prâslea cel voinic şi merele de aur“ (2014, după Ispirescu; de data aceasta, avem de-a face cu o excelentă producţie originală!), şi Cartea Copiilor – primele două volume din seria-cult „Corto Maltese“, autor Hugo Pratt: „Balada mării sărate“ (2016, traducere din franceză de Mircea Mihăieş, prefaţă de Ioan Stanomir) şi „Sub semnul Capricornului“ (2017, traducere din franceză de Mircea Mihăieş, prefaţă de Ioan Stanomir), tuturor sperând să le facem în viitor prezentări mai ample şi detaliate.